FMI presează statul să ajute băncile să-și curețe bilanțurile

Guvernul și BNR s-au angajat în fața FMI să ușureze tranzacțiile prin care băncile vând pachete de credite neperformante către firmele de recuperare a creanțelor și să modifice reglementările privind insol­vența și protejarea intereselor creditorilor, măsurile fiind menite să ajute băncile să-și facă curățenie în bilanțurile presate de creșterea în continuare a creditelor neperformante.

“Sistemul bancar a raportat o pierdere anul trecut pentru că revenirea lentă a economiei s-a resimțit în capacitatea debitorilor de a-și plăti ratele și în calitatea creditelor. Autoritățile au început să ia măsuri pentru a reduce presiunea creditelor neperformante care s-au acumulat în bilanțurile băncilor”, afirmă experții FMI.

Ponderea creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar depășea 14% la sfârșitul anului trecut, cu două puncte procentuale peste nivelul din decembrie 2010. Comparativ cu sfârșitul lui 2009, ponderea creditelor neperformante a crescut cu peste șase puncte procentuale.

ÎngrijoraȚi de situația creditelor neper­formante, experții FMI propuseseră în 2009 chiar înființarea unei așa-numite “bad bank” – o entitate care să administreze în mod cen­tralizat active cu probleme sub forma cre­ditelor neperformante acumulate în sistemul bancar, însă autoritățile au ezitat să folosească fonduri publice pentru a cumpăra asemenea active și a ajuta la curățarea portofoliilor băncilor.

BNR a considerat atunci că prin crearea unei “bad bank” s-ar fi transmis pe piață semnale mai rele față de situația reală a problemei legate de creditele neperformante.

Fondul amintește în ultimul raport de evaluare publicat că BNR a adoptat o abordare mai flexibilă cu privire la condițiile de restructurare a creditelor cu probleme, dar menționează și prudența cu care banca centrală tratează constituirea de provizioane pentru acoperirea pierderilor din credite.

“BNR va continua să monitorizeze atent sis­te­mul bancar și să ia măsurile necesare pentru a se asigura că băncile au suficient capital și suficientă lichiditate. Având în vedere condițiile economice dificile, va fi nevoie de capital suplimentar în sistem, în principal în cazul băncilor de talie mică și medie”, se mai arată în raportul FMI.

Sistemul bancar raporta la finalul anului trecut o rată de solvabilitate de 14,5%, peste nivelul minimum de 10% cerut de BNR. Majorările de capital efectuate de bănci anul trecut s-au ridicat la 1,6 miliarde de lei, dar nevoia de capital suplimentar va fi mai mică în 2012, estimează FMI.

Fondul precizează că în cadrul discuțiilor cu banca centrală au fost atinse subiecte precum creditarea de urgență acordată băncilor sau crearea unei bănci-punte care să administreze activele instituțiilor de credit intrate în faliment. Experții FMI amintesc și de posibilitatea ca BNR să lărgească gama de active acceptate drept garanții.

BNR acceptă drept garanții pentru finan­țările acordate băncilor doar titlurile de stat emise pe piața internă sau externă, iar guver­na­torul Mugur Isărescu a arătat recent că nu acceptă o extindere semnificativă a gamei de active acceptate și a exclus posibilitatea ca îm­pru­muturile ipotecare să fie considerate garanții.

Întărirea setului de instrumente cu care banca centrală să poată interveni în cazul unor situații excepționale a fost propusă de FMI în contextul în care tensiunile de pe piețele externe persistă, existând astfel și un risc de contagiune pentru piața bancară locală.

Raportul FMI mai amintește de măsurile de relaxare a politicii monetare de către BNR începând din toamna anului trecut, dar aminște că deciziile de politică monetară se transmit încă greu din cauza ponderii ridicate a creditelor în valută în bilanțurile băncilor și a coridorului foarte larg dintre dobânda plătită de BNR la facilitatea de depozit și dobânda percepută pentru creditele de urgență, respectiv ± 4 puncte procentuale.

În același timp, FMI recomandă pru­dență în deciziile viitoare de politică monetară având în vedere volatilitatea prețurilor și insta­bilitatea piețelor financiare. BNR a tăiat un punct procentual din dobânda de politică mo­netară începând din luna noiembrie a anu­lui trecut, până la un minim de 5,25% pe an.

Ce alte angajamente și-a asumat statul în fața FMI

• Liberalizarea pieței energiei și gazelor. Prețurile reglementate ale energiei electrice pentru consumatori vor crește cu 5% de la jumătatea anului.
  
• Renegociere sau anulare a contractelor bilaterale din domeniul energiei încheiate în afara pieței OPCOM.
  
• CFR trebuie să continue procesul de licitații pentru trecerea în management privat a încă 1.600 de kilometri de linie.
  
• Metrorex trebuie să stabilească până la sfârșitul lunii iunie noi programe de funcționare adaptate la cerințele pieței și să crească veniturile.
  
• Tarom trebuie să aplice un program de reducere a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de călătorie, a flotei de aeronave și a structurii de organizare.
  
• Reducerea personalului Poștei Române cu cel puțin 600 de angajați și reducerea numărului de oficii poștale la sub 5.700 până la finele lunii aprilie.