FMI pune patru condiții pentru România

Majorarea prețului la gaze din septembrie, privatizarea Oltchim, vânzarea a 5% din Transgaz și plata arieratelor acumulate de autoritățile locale sunt cele patru condiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aprobarea celei de-a șasea evaluări a acordului stand-by de către boardul FMI, a anunțat ieri Erik de Vrijer (foto), șeful misiunii de evaluare a Fondului.

El a avertizat că în lipsa uneia dintre cele patru măsuri, boardul nu va analiza concluziile misiunii. Guvernul nu a reușit să convingă FMI de sustenabilitatea proiectului de revenire la impozitarea progresivă a veniturilor cu cotă maximă de 16%, oficialul Fondului spunând că ar fi nevoie și de trepte de impozit de peste 16%. De asemenea, prognoza de creștere economică pentru acest an a fost ajustată semnificativ în jos de FMI, de la 1,5% la 0,9%, fiind pentru prima dată când estimarea nu coincide cu prognoza avută în vedere de autorități, de 1,2%.

Revenirea la impozitarea progresivă a veniturilor cu cotă maximă de 16% nu este “foarte înțeleaptă și nici de sfătuit”, în viziunea FMI, care nu agre­ează nici reducerea TVA la pro­du­se­le alimentare, spune șeful misiunii FMI Erik de Vrijer.

Prima misiune condusă de olandez s-a încheiat ieri printr-o conferință de presă de la care au lipsit, în premieră, atât șefii delegației Comisiei Euro­pe­ne, cât și reprezentanții Băncii Mondiale, care au pă­răsit cu o zi mai devreme România.

“Ideea de impozitare progresivă cu cotă ma­xi­mă de 16% nu este foarte înțeleaptă și nici de sfătuit. Tre­cerea la cota progresivă nu ar trebui să afecteze ve­niturile bugetare, ceea ce s-ar putea ob­ți­ne dacă se vor propune cote de impozitare mai mari de 16%. În for­ma propusă, cota progresivă ar scă­dea sem­ni­fi­ca­tiv veniturile. Dacă vei avea o cotă mai mică pe ve­nit, atunci ar trebui să scazi și fondul de salarii. Nu cred că este o propunere prea ten­tan­tă”, a declarat de Vrijer.

În România a funcționat un sistem de impu­ne­re pe venitul global până în 2005, reușindu-se redu­ce­rea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. La 1 ianuarie 2005 acest sistem a fost înlocuit cu co­ta unică de 16% pe venit și pe profit, care treptat a adus încasări în creștere pe seama dinamicii econo­mi­ce foarte rapide. În anul 2004, când autoritățile ro­mâne se pregăteau pentru trecerea la cota unică, FMI a criticat dur această decizie, susținând că este po­sibil să nu aducă suficiente venituri bugetare și ar fi putut provoca majorarea deficitului bugetar.

Acum, De Vrijer a explicat că FMI nu are o pre­fe­rință pentru un sistem de taxare bazat pe cotă uni­că sau impozitare progresivă, arătând că de­pin­de de preferința, dar și de particularitățile fie­că­rei eco­no­mii, ambele sisteme având avantaje și dez­avantaje.

“Având în vedere necesitățile de investiții în edu­cație, în sănătate și infrastructură, dacă schim­bați sistemul de impozitare pe venit, acesta ar tre­bui să fie cel puțin neutru din punct de vedere al ve­ni­tu­rilor, adică să obțineți măcar aceleași venituri. Deci, dacă vreți să treceți de la cota fixă la cota pro­gre­sivă, unele cote trebuie să fie mai mici decât 16%, altele trebuie să fie mai mari pentru a atinge cel puțin același nivel de venituri. Asta am discutat și cu Gu­vernul, dar Guvernul nu a venit cu un plan concret.”

Oficialii români susținuseră că subiectul im­po­zi­tării progresive nu ar fi figurat pe agenda dis­cu­țiilor cu FMI și nici introducerea cotei reduse de TVA, însă oficialul FMI i-a contrazis.

Premierul Victor Ponta a anunțat încă din luna mai că Guvernul va propune pentru anul viitor buget cu cote diferențiate de im­po­zitare pentru veniturile persoanelor fizice, de 8%, 12% și 16%.

Aceasta a fost formula agreată cu PNL, care de fapt nu ar vrea să renunțe la cota unică. Însă mai mulți experți în finanțe au avertizat că această schemă nu ar aduce destule venituri la buget.

În ceea ce privește reducerea TVA la produsele alimentare, șeful misiunii FMI a arătat că nu crede în beneficiile acestei măsuri pentru consumatori. El a explicat că experiența din diferite state a arătat că reducerile TVA la produsele alimentare nu au dus niciodată la prețuri mai mici la raft, dar au încurajat mai degrabă evaziunea fiscală și au dus la profituri nejustificate pentru producători.

Cota standard de TVA de 24% din România este relativ mare comparativ cu alte țări, dar eficiența TVA rămâne scăzută față de alte state.

Pentru perioada următoare este importantă menținerea disciplinei “stricte” în cheltuierea banilor publici, De Vrijer avertizând că este important să nu existe cheltuieli suplimentare înainte de alegerile din toamnă.

Iar o provocare cheie pentru România în perioada următoare rămâne reducerea “eternelor” arierate guvernamentale și ale sectorului sanitar.

Cât privește eventualitatea accesării banilor din acord, FMI nu anticipează, în scenariul de bază, posibilitatea ca România să tragă bani din tranșele aprobate de 2,6 mld. euro. “În acest moment, cu pachetul de măsuri fiscale, cu o întărire a unor politicii monetare și cu progrese în reformele structurale nu am întrevăzut trageri din acordul de tip preventiv. “

Ce spune Fmi despre economia României

Sectorul financiar

n BNR trebuie să păstreze un ochi atent asupra stării economiei și stării sectorului bancar;

n BNR țintește inflația și a făcut acest lucru cu succes în ultimii câțiva ani și este important ca politica monetară prudentă care a dus la aceste rezultate să continue;

n BNR trebuie să acționeze echilibrat între controlul asupra inflației și cursul de schimb. BNR nu țintește un anumit nivel al cursului de schimb. Cursul fluctuează liber și BNR intervine din când în când doar pentru a calma volatilitatea;

n Există motive pentru a ține în continuare politica monetară foarte prudentă și, dacă sunt presiuni pe cursul de schimb, să fie întărită, de asemenea, politica monetară;

n Cursul de schimb este aproape de punctul de echilibru. Din modele apare mai degrabă o subevaluare mică, deci ar exista marjă de apreciere. Dar subevaluarea este mică și intră chiar în marja de eroare. Totuși, dacă ne uităm la actualul nivel de curs, odată ce situația din țară va reveni la normal, există spațiu pentru o ușoară apreciere;

n Suntem foarte bucuroși să vedem supravegherea strânsă și intensă a sistemului bancar care face ca, deși faptul că sistemul bancar trece printr-o perioadă dificilă, cu profitabilitate scăzută, baza de capital să rămână puternică chiar dacă împrumuturile neperformante cresc din cauza slăbiciunilor economiei. Provizioanele pentru aceste împrumuturi neperformante trebuie să fie de asemenea mari. Asta va necesita menținerea unui sistem bancar sănătos și stabil și pentru asta este nevoie de vigilență și de acum înainte.

Sistemul fiscal și arieratele

n Credem că politicile fiscale pentru anul acesta sunt corespunzătoare. Până la finalul lunii iunie ținta de deficit a fost respectată și am convenit împreună cu guvernul ca politicile fiscale pe parcursul anului să fie utilizate în așa fel încât ținta de deficit (pe standardele ESA) să fie mai mică de 3%;

n Este, de asemenea, important să se mențină o disciplină strictă în cheltuirea banilor publici și, de asemenea, să nu existe cheltuieli suplimentare înainte de alegerile din toamnă;

n Există o problemă care persistă și aici discutăm despre arierate. La nivelul bugetului de stat, al autorităților centrale, arieratele nu sunt foarte mari. Dar nu se diminuează semnificativ. La nivelul autorităților locale a existat o creștere a arieratelor, legate de alegerile locale. Credem și am convenit cu guvernul unele măsuri care să asigure aplicarea disciplinei la nivelul autorităților locale;

n Există spațiu în anii următori să devină mai realistă baza de taxare pentru impozitarea proprietăților și, în cele din urmă, pentru îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor de către administrația fiscală.

Reformele structurale

n Prețul gazelor naturale livrate populației va urca din septembrie cu 5%, iar pentru firme majorarea va fi de 10%, întrucât creșterea costurilor nu a fost transferată în prețurile finale în ultimii ani. Foile de parcurs pentru gaze și electricitate nu s-au devansat. Există un mecanism în România, o formulă, care arată că în cazul în care costurile cresc, atunci vor trece în prețurile finale. Această formulă nu s-a aplicat în ultimii ani. Există aici un bagaj dificil în ajustarea prețurilor la gaze în raport cu creșterea costurilor, ceea ce ar fi trebuit dacă mecanismul ar fi fost aplicat. Aceasta reprezintă o corecție a lipsei de ajustare a prețurilor din trecut;

n În sectorul de sănătate există mai multe probleme. România, comparativ cu alte țări din UE cheltuiește sume relativ mici de bani ca pondere din PIB pentru sectorul sanitar. În plus, banii nu sunt cheltuiți întotdeauna eficient. Acum sunt derulate acțiuni pentru a demara reforma în domeniul sănătății. Am convenit cu Guvernul că vor exista studii de impact și analize financiare astfel încât să ne asigurăm că măsurile propuse pot să fie realmente implementate din punct de vedere financiar și să se asigure că sectorul de sănătate, un sector important pentru economie, se va găsi într-o poziție financiară “sănătoasă”;

n Există progrese înregistrate în reforma sectorului energetic care sunt indispensabile pentru a potența creșterea pe termen lung. Sectorul energetic ar trebui să fie foarte profitabil și să fie motorul investițiilor și al veniturilor guvernamentale astfel încât să se poată folosi acești bani pentru investiții în sănătate, educație, infrastructură;

n Un element important este să se alinieze mai bine prețurile la utilizatorii finali la gaze și electricitate față de costul de producție pentru a îmbunătății performanța sectorului energetic;

n În sectorul transporturilor sunt necesare eforturi majore pentru a îmbunătăți eficiența investițiilor publice în special în privința rețelelor de cale ferată și drumuri. Există multe proiecte demarate și nefinalizate;

n Implementarea Codului muncii a îmbunătățit până acum semnificativ funcționarea pieței muncii. Și codul de dialog social ajută la menținerea creșterilor salariilor în concordanță cu creșterea productivității. Vom analiza în următoarele 2-3 luni și vom încerca să convenim măsuri care să ajute la creșterea ratei de ocupare a forței de muncă. Există mai multe opțiuni.