FMI recunoaște eșecul de a relansa economia. Ce a fost greșit și ce trebuie făcut pentru relansare

În vreme ce majoritatea țărilor europene au ieșit la liman, România continuă să bâjbâie pentru că nici măcar anemica creștere economică din 2011 nu este sigură.

Acordul cu FMI a fost încheiat în primăvara lui 2009 și s-a spus atunci că, de fapt, el reprezintă o “ancoră”, în cazul în care situația economică pe plan mondial sau cea internă s-ar fi deteriorat rapid. Un an mai târziu, inevitabilul s-a produs. Guvernul de la București a fost obligat să recurgă la ajustări dure – să taie salariile cu 25% și, în urma refuzului Curții Constituționale de a admite tăierea pensiilor cu 15%, să crească Taxa pe Valoarea Adăugată de la 19% la 24%. Astfel că creșterea economică, este drept, insignifiantă care s-a înregistrat în trimestrul al doilea a anului trecut a fost anulată pentru trimestrele următoare.

La peste șase luni de atunci și la aproape doi ani de la semnarea acordului cu FMI, Franks a declarat pentru ZF că este dezamăgit: “Absența creșterii economice este marea dezamăgire acum, când ne apropiem de finalul acestui acord. La fel de adevărat este că reformele ar fi putut merge mai repede, însă chiar și așa au făcut ajustări foarte importante, s-au implementat politici corecte și s-a revenit pe calea disciplinei fiscale”.

Dar cum ar fi fost posibilă creșterea economică în urma măsurilor luate? – se întreabă Radu Crăciun directorul investiții al Eureko fond de pensii.

“Ajustarea cheltuielilor afectează cererea agregată. Politica BNR a continuat să fie restrictivă în privința creditării. Creșterea economică, după măsurile de tăiere a salariilor și majorarea TVA ar fi putut să se întâmple doar printr-o minune.”

Pentru Liviu Voinea, șeful Grupului de Economie Aplicată, Fondul Monetar nu a avut niciun obiectiv de relansare economică.

“Relansarea economică nu a fost o țintă a FMI – ținta a fost deficitul de cont curent. Măsurile de austeritate nu au făcut decât să adâncească criza și să anihileze timida creștere care se întrevedea.”

Potrivit lui Voinea, FMI a mers pe varianta ieșirii din criză prin adâncirea recesiunii în detrimentul unei potențiale creșteri economice inflaționiste. Până la urmă, arată Voinea, și prima variantă s-a dovedit a fi inflaționistă după majorarea TVA.

Și pentru Florian Libocor, analist financiar la BRD-SocGen, era limpede că măsurile de austeritate nu puteau avea drept efect decât o amânare a revenirii creșterii economice.

“Probabil atunci a fost o alegere între a ieși din recesiune cu o economie nereformată sau o economie reformată.”

Puteam fără acordul cu FMI de vreme ce 17 mld. euro nu au adus economia pe plus?

În pofida a ceea ce spun analiștii români, cel puțin la nivel declarativ FMI a avut pe agendă creșterea economică în urma acordului încheiat cu România.

Dacă nu s-a ajuns la această creștere, problema care se pune este: de ce a fost nevoie ca în doi ani România să absoarbă 17 mld. euro din împrumut, dacă în cei doi ani de recesiune economia a căzut cu 10%?

Pentru Radu Crăciun lucrurile sunt mai nuanțate.

“Se pierde din vedere că ceea ce a contat cel mai mult nu a fost suma, ci rigoarea pe care a impus-o Fondul. Am auzit multe idei excentrice – să ne împrumutăm de la chinezi, de la ruși. chiar presupunând că aceștia ne-ar fi dat bani, acest lucru ar fi dus la prelungirea crizei și la afundarea în datorii. Din punctul meu de vedere nu era alternativă la împrumut, mai ales că politicienii noștri au folosit întotdeauna FMI ca un țap ispășitor. Dacă nu era împrumutul nu ar fi luat niciodată măsurile pe care le-au luat.”

Majorarea TVA putea fi evitată?

Liviu Voinea susține și el că acordul cu Fondul era necesar, dar susține că măsurile dure – tăierea pensiilor și majorarea TVA puteau fi evitate, iar tăierile ar fi trebuit să fie operate în privința cheltuielilor de achiziții și investiții.

El afirmă că măsurile dure nu ar fi evitat criza chiar dacă ar fi fost luat fie și din 2007, întrucât, arată el, criza nu a pornit din sistemul public, cel mult a accentuat-o, ci din sectorul privat.

Dacă vorbim despre criza din sistemul privat trebuie spus că băncile au fost susținute de stat prin eliberarea de rezerve minime obligatorii, care a compensat reducerea finanțărilor de la băncile-mamă. Banii de la FMI au înlocuit în rezerva valutară a BNR o bună parte din stocul reprezentat de rezervele minime în valută ale băncilor.

Putea statul găsi singur pe piața internă bani să-și acopere deficitul fără să recurgă la FMI?

Cu greu, susțin analiștii.

“Acordul a fost necesar, dacă banii ar fi fost cheltuiți normal. FMI a girat clasa politică în an electoral – ideea ar fi fost să se cumpere timp pentru a se face reforme. În realitate nu s-a cumpărat decât timp”, arată Voinea.

Ce cred cititorii www.zf.ro

Cititorii www.zf.ro au comentat concluziile la care a ajuns șeful misiunii FMI în România spre sfârșitul acordului de doi ani cu Fondul.

Alex
FMI-ul este un pic incompetent? Argentina este oare un exemplu al incompetenței lor? Și cum ar vrea dragii de ei să înceapă să crească consumul intern când tot ceea ce înseamnă câștiguri salariale s-au tăiat? Șomajul urcă cu spor, firmele falimentează pe capete. De unde bani pentru consum intern? Una e Germania sau Franța și altă mâncare de pește este România. Sau poate aceste minți excepționale nu știu că tot în România populația nu are bani să-și plătească întreținerea, facturile, impozitele și să-și cumpere mâncare. Adică, cam minimul necesar supraviețurii. Păi, dacă anul trecut a fost o contracție de 10%, după previziunea de creștere de 1,5%, trebuie să ne așteptăm la un nou an “fantastic”.

leroiv72
Oare cât de incapabil să fii să nu realizezi că doar prin tăieri de pensii, salarii, alocații și alte venituri, plus majorarea TVA și fără o măsură concretă de stimulare a economiei, fără o așa-zisă relaxare fiscală și mai ales stabilitate în ce privește legislația în domeniu, fără crearea de locuri de muncă, de oportunități de afaceri ce includ angajări și toată gama… deci fără măsuri care să dea un impuls economiei… de ce e dezamăgit nenea ăsta că economia nu și-a revenit? Și cică îs experți în economie… să fim serioși: nu se vrea să iasă România din criză! Și cred, pe zi ce trece, că actualii guvernanți (chiar toata clasa politică) este complice… toate faptele lor, atitudinea lor, totul duce spre această opinie personală…

el
Banii populației merg excesiv către rambursarea creditelor la dobânzi foarte foarte, mari și nu către un consum normal – nu exagerat ca acela anterior. Până nu scad dobânzile semnificativ (și JF ar trebui să știe acest lucru) economia nu-și va reveni. …și legea falimentului personal ar trebui repusă pe tapet.

alexandru
Care reforme? Reducerea salariilor și pensiilor? Astea sunt reformele? Și “reformele” astea nu trebuie să dea înapoi? Și TVA-ul de 24%? Și prețul benzinei? Domnu’ Franks las-o-n sânge! Mai bine mereți, mai beți un whisky cu patronul “reformelor” și lăsați-ne-n durerea noastră.

Filu
Dar asta ați vrut de fapt domnilor. Normal că nu doriți ca economia să își revină. Pentru că, dacă nu vom mai putea plăti, suntem ai voștri.
FMI și “revenirea”.
Să-mi spună cineva unde, când, o țară care a avut lipsă de inspirație de a se lega cu FMI a avut după aceea creștere economică.
Noi – numai ultimii 15 ani – îngrozitoarea perioadă 1997-2000, cu d-l. Paul Thomsen, delegatul FMI pe post de prim-ministru – minus 17% din PIB!
Acum – cele 20 mld. deuro – unde s-au dus? Nici măcar autostrada Dunăre – Mare nu a fost terminată, ce să spun de Bechtel! S-au plătit salariile și pensiile cu bani împrumutați? Iresponsabil de Băsescu!