FMI și-a terminat evaluarea în România. Vin banii în septembrie?

De finalizarea acestei evaluări a acordului stand-by cu România depinde virarea tranșei a șasea de circa 900 mil. euro. Deși ținta privind arieratele statului către companii a fost, ca de obicei, ratată, intrarea banilor în a doua jumătate a lunii septembrie pare destul de sigură.

Creșterea economică, politica fiscală, reformele structurale, situația sectorului financiar și politica monetară sunt câteva dintre temele discutate de autorități cu FMI.

Dacă în acest an este clar că economia va continua să se adâncească în recesiune, estimările pentru 2011 par să fie destul de optimiste.

Perspectivele economiei în 2011

După ce în 2009 economia a căzut cu 7,1%, amplitudinea contracției economice din acest an va fi de 1,7-1,9%, în timp ce pentru 2011 proiectul de buget discutat cu FMI prevede o creștere a PIB de 1,5-2%, după cum a anunțat ministrul finanțelor, Sebastian Vlădescu.

Rămâne de văzut dacă și în 2011 evoluția economiei va contrazice optimismul autorităților și instituțiilor financiare internaționale, așa cum s-a întâmplat în acest an. Pentru 2010 prognozele au pornit de la o creștere de 1,3%, au continuat cu o scădere de 0,5%, pentru ca acum previziunile să indice o contracție de aproape 2%. În schimb, pentru 2011 FMI anticipa în primăvară că economia românească avea să “decoleze” cu o creștere de 5,1%, iar ulterior prognoza a fost modificată la 3,6%.

Și noile estimări ale FMI apar drept optimiste având în vedere că majoritatea băncilor locale și BERD au anunțat că se așteaptă la o scădere a economiei românești cu 3% în acest an, în timp ce pentru 2011 prognozele indică o creștere timidă de 0,5-1%.

România va fi printre puținele țări europene care vor rămâne în recesiune în acest an, urmând să înregistreze chiar o contracție mai mare decât Bulgaria sau Croația. Iar măsurile de austeritate anunțate de Guvern și majorarea TVA la 24% vor presa asupra economiei.

În aceste condiții prognozele ar putea deveni mai pesimiste până la finalul anului, având în vedere înrăutățirea pe zi ce trece a activității economice și perspectiva impozitării tuturor veniturilor.

Șeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a spus că principala provocare este în acest moment inversarea trendului negativ al economiei și începerea redresării, fiind necesară realizarea reformei pensiilor și accelerarea aplicării legii salarizării unice.

Reprezentanții FMI au cerut Guvernului să se asigure că legea sistemului unitar de pensii va fi adoptată de Parlament până la 15 septembrie, dar Executivul a insistat ca acest termen să fie amânat măcar până la 30 septembrie, explicând că parlamentarii revin din vacanță abia la începutul acelei luni.

În proiecția pentru 2011 sunt luate în calcul o țintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, o inflație de 3%, cu o variație în plus sau minus de 1%, și un deficit de cont curent în jurul a 5%, potrivit ministrului finanțelor.

A avea sau a nu avea un nou acord cu FMI

Guvernul nu ia în calcul la acest moment încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dar nici nu exclude o astfel de variantă, nevoia unui nou acord urmând să fie analizată la sfârșitul anului, a spus Vlădescu, citat de Mediafax.

“Nevoia unui nou acord, după părerea mea, va fi analizată probabil într-o oarecare măsură la sfârșitul acestui an, dar devine subiect de discuție probabil anul viitor, când vom ști mult mai precis parametrii macroeconomici ai anului 2011, când vom ști care au fost evoluțiile efective în 2010. Nu luăm în calcul un nou acord, nu excludem un nou acord.”

Șeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a spus că discuțiile despre un nou acord între autoritățile române și instituția financiară internațională sunt premature și că vor avea loc “la un moment dat”. Pe de altă parte, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a spus că discuțiile pentru un nou parteneriat cu FMI și Comisia Europeană ar putea începe la următoarea misiune de evaluare a acordului actual, în octombrie.

Acordul de finanțare externă încheiat de România cu FMI, UE, Banca Mondială și BERD se finalizează în primăvara anului viitor.

Ce se va întâmpla cu salariile în 2011

Salariile din sectorul bugetar au scăzut de la 1 iulie cu 25%, Guvernul vizând astfel reducerea cheltuielilor bugetare, în încercarea de a se încadra în ținta de deficit bugetar de 6,8% convenită cu FMI. De asemenea, guvernul s-a angajat să limiteze personalul din sectorul public la 1,29 milioane de salariați, ceea ce reprezintă disponibilizarea a 70.000 de bugetari, și să limiteze fondul de salarii la 39 mld. lei în 2011.

Fondul de salarii stabilit pentru anul viitor, corelat cu restructurarea a 60.000 posturi din sistemul public, permite o creștere salarială medie de peste 10%, pentru care rămâne însă de stabilit cum va fi distribuită, în baza sistemului unitar, potrivit lui Vlădescu.

Ministrul finanțelor a explicat că pentru a atinge plafonul stabilit pentru salarii, pot să fie necesare sau nu disponibilizări, depinzând de nivelul salariului care va fi stabilit prin noua Lege a salarizării unice, valabilă începând cu 1 ianuarie. “Este vorba de aritmetică. Dacă salariile vor fi mai mici, numărul de angajați poate să rămână același, dacă salariile vor fi mai mari, numărul de angajați va trebui redus. Calculul elementar arată că 39 de miliarde permite, și cu restructurarea de 60.000, o creștere salarială medie de peste 10%.”

Vlădescu a precizat că rămâne să fie stabilit cum va fi distribuită această creștere. “De aici încolo este o altă discuție, cum va fi distribuită această creștere, cât se va distribui la salariile mici, cât se va distribui la salariile mari. Deci, din acest punct de vedere, nivelul efectiv de salarizare al fiecărei poziții din sectorul bugetar va fi stabilit prin Legea salarizării, și el nu va fi cel de astăzi.”

La rândul lui, Adriean Videanu, ministrului economiei, a spus că salariile din sistemul bugetar ar putea reveni începând de anul viitor, în trepte, la nivelurile de dinaintea reducerii cu 25%. “În 2011 se vor crea premisele pentru a reveni la salariile de dinainte de tăierea de 25% și să urce în trepte la nivelul anterior”, a declarat Videanu, marți, la videochatul Gândul.