FOILETON/ Instrucțiuni de folosire a pǎrului alb (II)

Cât imi trag sufletul, mă trezesc cu capul lui Mișu lângă mine. Pe jumătate acoperit de o cârpă roșie. de unde te cunoaște matahala aia? măi dragă, mai veneam pe la bazin și ne-am tot luat cu vorba despre femei. Nu prea avea de muncă, așa că stătea mai tot timpul p-aci. L-am mai scos la câte o băută – sufeream de aceleași chestii. Mi-a zis că: bă, Mișule, noi n-avem baftă la femei din același motiv – tu ești prea mic, eu sunt prea lung și niciunul n-are bani. și bagă iar râsul ăla al lui cu capul strâns intre umeri, ochii măriți ca și cum ar sta pe budă. Chițăie impietrit in felul ăsta, apoi sloboade hohot baban, pe mai multe voci – mitralieră neunsă de la ultimele 10 trageri. Pe culoarul 1 – acuma văd – inoată o blondă. Inoată nu e bine zis. Se unduiește ca un tentacul, fără mâini. Până facem noi un bazin, ea face trei. De altfel, Mișu a și renunțat. S-a postat la mijlocul culoarului și stă cu apa până sub nas. Ochii i se invârt circular și scanează lichidul – nu scapă nicio vietate feminină. Blonda pur și simplu alunecă printre printre moleculele de hidrogen și oxigen. Ar putea s-o țină in ritmul ăsta o săptămână. Doar să mai vină salvamarul sau salvalacul să-i arunce niște plancton, să nu rămână numai oasele și zgârciurile din ea. In sală (nu știu cum naiba să-i zic!) pătrunde Gabi. Pe cap are o cârpă neagră, in jurul șoldurilor una galbenă cu buline maro. Se oprește la un capăt al culoarului blondei și execută mișcări de incălzire – un soi de tae-bo nautic. Se apleacă lateral, ridică simultan câte un crac, ca la sumo. Blonda sfâșie apa cu mâinile la ceafă. Mă și mir că păstrează direcția, că nu se ciocnește de marginea bazinului. Pianistul se lasă să cadă de la inălțimea celor 1,90m ai săi in mâini. Execută flotări cu capul in jos, fundul ridicat mult. Blonda trece la un crawl gingaș și robotizat deopotrivă. Atunci Gabi se deplasează la un pol al bazinului, urcă pe piedestalul de pe care se sare in apă, se indoaie de șale in spate, apoi brusc in față, cu brațele intinse inainte, ca un arc, pe vârfurile de la picioare, gata să țâșnească. Apoi se dă jos, se lasă in fund pe marginea bazinului și bâldâbâc! iși dă drumul in apă. Aterizează in apropierea noastră și fața i se luminează când dă cu ochii de Mișu: Băi, Mișule, tu mai ai Măzduța aia veche? nu! ai vândut-o? nu. aham, deci o ai incă. Tot verde? tot. Ca să scape, Mișu trece la serviciu: măi, dragă, ce-ți veni cu instrumentele alea? băi, Mișule, musai să invăț să cânt la trei instrumente. Tu știi ce efect are așa ceva la femei? zău? deci… ce chestie! domleee, ce să zic, iți urez să ajungi un Federer al pianinei! a, nu, mie-mi -place Nadal! degeaba, Federer e zeu, e inuman de exact. Și atențieee! stă și acuma cu tipa cu care era prieten inainte de consacrare. Il simt cum se crispează, așa că o iau de-a lungul culoarului. Mă urmează lent, improșcând apa cu gesturi de gigant. Mă așteaptă să dau o tură. Imi dau seama că nu e in apele lui și că i s-au inecat niște corăbii: domle, am sunat-o pe Delia la Lugoj. i-auzi! Vorbește cu pauze, timp in care mă fixează cu ochi de plătică. O clipă cred că a făcut scurt-circuit, că s-a dus pe apa sâmbetei seara noastră: și ce crezi că mi-a zis? ei? cică a inceput să nu mai sufere după fostul ei, ăla cu care am fost și eu in excursie. Și-a dat seama idioata că ăla nu se mai intoarce la ea. E plin de bani omu’ și vrea una la fel. Și-a făcut mendrele cu ea și-acu s-a reprofilat. hai să-mi povestești la duș. Dacă mai stau mult in bazin, intru la apă. La dușuri e o ceată de puștani. Facem rost și noi de două țevi, dar Mișu incă nu poate povesti – i s-au lipit ochii de bucile bronzate ale unei adolescente. Apa ii curge in cap și el, cu mânuțele infipte in șoldurile grăsuțe, se holbează la fesele alea ca la o friptură. Terminăm masajul acvatic și ieșim pe tușă, să ne ștergem. Puștoaica se fâțâie incoace și incolo pe coridor. Ce cur in ciuda pulii! șuieră Mișu cu prosopul roz strâns intr-un coc cochet deasupra creștetului. Apoi: ai văzut, dom’le? S-a uitat direct in ochii mei când a trecut pe lângă noi. A văzut că o fixam de ceva vreme și i-a plăcut. Din vestiarul bărbaților iese un costeliv lung și coșuros. Urmărește privirea lui Mișu și realizează că ea sfredelește fundul fâței. Se apropie de ea, o ia in brațe și incepe s-o mozolească. Dom’le, cum zicea un amic de-al meu, un campion, uite ce fut alții! Și ochii ii sticlesc de poftă. bă, Mișule, da’ ce-ai slăbit in halu’ ăsta? urlă o voce optimistă. Ne răsucim pe călcâie și-l vedem pe Gabi sub duș. Palma dreaptă ii săpunește subsuoara brațului stâng, ridicat până-n tavan. parcă erai mai implinit inainte, aveai și tu niște mușchiuleți. Mi se pare că te băgai și la sală. Oripilat, Mișu ii replică mușcător că acum face tenis, care e cel mai complex sport, iți lucrează toți mușchii, iți rafinează mișcările, iți…Gabi nu pare convins și continuă să urle peste capul puștanilor că gagicile vor brandu’ mare, ce-i cu grăsimea aia in josu’ burții? Ne-mbrăcăm pe fugă și-o ștergem. Afară e noapte și un ger cumplit. Urcǎm in cutia de tablă verde și demarăm cu scrâșnete de-a lungul falezei. Ca de obicei, Mișu are scaunul foarte ridicat. Am senzația că stă in picioare și invârte cârma unei corăbii. Se lasă in genunchi și răsucește butoanele casetofonului. Dă drumul la un Coldplay. Vocea subțire și plângăcioasă e singura care răsună in interiorul caroseriei. Șoferul tace cu fața concentrată. Doar sprâncenele i se ridică o dată la 10 secunde și gura i se lasă in jos, sub forma unui bot. Când face așa, i se ridică și umerii. E mai bine să mă uit pe fereastră. Fereastra e aproape dreaptă, ca la vechile Dacii, pe lângă care femeile incetineau ca să-și admire fundul, să-și aranjeze gulerul, pe lângă care bărbații frânau și iși crispau mușchii brațului sugându-și burta. Un Mercedes negru sport intră pe sensul opus, depășind un Mitsubishi roșu care accelerează de-a dracu. Mișu invârte cârma cu disperare și cutiuța noastră se izbește cu roțile de bordură. fută-te pula! Ce tâmpit, domle! Idiotu dracu! Apoi răsucește iar cheia in contact și face mișcări cu schimbătorul de viteze ca și cum ar amesteca intr-un ceaun cu mămăligă. Schimbătorul ăsta de viteze pare luat de la autobuz – e mare și rigid. Ca să-l manevreze, Mișu trebuie să-și ia avânt. Când se luptă cu penisul mașinii, intotdeauna ii dă coate peste genunchi pasagerului din dreapta. Odată la el la bloc, oprește dârdâitul motorului, stinge farurile și dă drumul la un Joe Cocker. Nu zice nimic, doar bălăngăne din cap cu buzele țuguiate. Pe chip are intipărită o admirație decentă. Carcasa mașinii se bombează de la forța difuzoarelor. Stau cu geanta in care am echipamentul in poală, țeapăn. Cred că arăt teribil de stupid. Incerc să-i urmăresc privirea, dar ea bate undeva, adânc in el insuși. Deodată vorbește: You can leave your hat on, dle! Asta ascultam eu cu lugojeanca la o terasă unde mergeam. Și mă fixează triumfător. faină melo, dle! incerc. ce tâmpită, dle! Și izbucnește intr-un râs bolovănos, in timp ce continuă să dea din cap pe ritmul muzicii. Am bătut atâtea drumuri și ea voia numai muzici. Mă prostea de cap și ea se smiorcăia după fostul iubit. Amazing! dle, chestia cu femeile… hai până sus, sorbim o bere. Mișule, e cam târziu, aș lua-o la picior. nu e decât 23.45. dle, și șoferu’ tre să bea ceva, nu? Coborâm in noapte și mergem la chioșcurile de lângă poliție. Iau patru Tuborg (ajunge? eu și așa nu duc mai mult de una) și ne intoarcem la bloc. In scară dăm peste nea Piroș: Băi, Mi-mi-șșșule, am băut 5 beri r-re-reci. Mă duc acu sus să le sting cu o pălincă. Mă arrrde la stomac. In apartamentul minuscul e liniște. Dă drumul la combină și camera se umple de muzica uleioasă a celor de la Morcheeba. mai grav e când mă imbăt, dle – că atunci mă apuc sǎ le dau mesaje.

Din volumul de prozǎ scurtǎ, in pregǎtire, Instrucțiuni de folosire a pǎrului alb