Fond pentru investitii in... potentialul personal

Christine Hauber se poate considera norocoasa. In ciuda recesiunii economice a avut de ales intre doua oferte de locuri de munca dupa terminarea cursurilor de Master of Business Administration (MBA) la Scoala Europeana de Afaceri din Germania, relateaza Wall Street Journal. Christine Hauber sustine ca n-ar fi putut absoolvi exclusivista scoala fara un imprumut de la un fond privat destinat finantarii studentilor: cele doua semestre la EBS au costat 9.500 de euro.

Parintii Christinei n-ar fi avut posibilitatea acoperirii costurilor si nici ea nu avea multe optiuni de finantare. Creditele pentru terminarea cursurilor nu sunt foarte raspandite in Germania, putini studenti avand posibilitatea crearii garantiei acestui tip de imprumut. Cu toate acestea, imprumutul, provenit dintr-un fond administrat de CareerConcept, nu necesita constituirea unei garantii si nici plata unei dobanzi. In schimbul acestora, Christine Hauber a fost de acord sa plateasca 13% din salariul sau in primii doi ani de munca. Conform intelegerii, ea incepe sa plateasca pe masura ce reuseste sa se angajeze. In prezent, Christine Hauber lucreaza ca asistent al presedintelui Maple Bank, o subsidiara a bancii de investitii Maple Financial Group.

“Piata locurilor de munca nu arata foarte bine cand am absolvit”, spune Christine. Ea adauga ca s-a bucurat de faptul ca s-a putut descurca fara sa-si implice parintii pentru ca “ar fi fost o povara psihologica pe care nu ar fi dorit-o la terminarea MBA”. “Faptul ca am lucrat cu acest fond a meritat pentru linistea mea sufleteasca”, a mai spus ea.

Christine Hauber a reusit sa-i convinga pe fondatorii CareerConcept ca este o alegere buna. Nascuta in SUA, cu o mama franceza si un tata german, ea vorbeste fluent patru limbi de circulatie si a fost editor la ziarul universitatii. “Christine a creat impresia ca este foarte increzatoare in fortele proprii si foarte hotarata”, spune David Scmutzler, copresedintele CareerConcept. “Impreuna cu pregatirea sa academica, ea are aptitudinile personale necesare unei cariere de succes”, a adaugat el.

In locul unei garantii, cei care investesc in fonduri educationale mizeaza pe potentialul persoanei ce primeste fondurile. Aceasta este o nisa pe piata pe care incearca sa o umple companii precum CareerConcept sau My Rich Uncle din New York care promoveaza servicii de finantare a educatiei.

In Europa, rolul acestor fonduri ar putea creste in anii urmatori. Universitatile europene resimt lipsa sprijinului de care se bucura contracandidatele lor din SUA si cele de stat se indreapta catre taxarea studentilor. “In Germania de exemplu, se asteapta ca in aceasta toamna Curtea Suprema de Justitie sa anuleze interzicerea taxelor prevazute in Legea invatamantului”, spune profesorul Frank Ziegele, membru al organizatiei private CH pentru cercetare in invatamant. In unele landuri, conducerile universitatilor au gasit lacune in Legea invatamantului si au inceput sa perceapa taxe administrative. “In aceste conditii, un fond privat este o idee promitatoare cu conditii foarte bune”, a adaugat Ziegele.

Si in Marea Britanie, unde studentii ce isi pot permite platesc un avans de 1.683 de lire sterline, se asteapta o crestere a taxelor de scolarizare. Planurile autoritatilor vizeaza anularea taxelor in avans in favoarea taxelor variabile de pana la 3.000 de lire sterline incepand din 2006 pentru a ajuta universitatile de stat sa recupereze un deficit de aproximativ 9 miliarde de lire sterline.

Perceperea acsetor taxe face parte din planul universitatilor de a castiga mau multa independenta in raport cu statul. Universitatile germane vor sa isi poata alege singure studentii care, in momentul de fata sunt desemnati prin intermediul unei agentii guvernamentale.

“Aproximativ 50% din studenti renunta la studii dupa admitere”, spune Wolfgang Herrmann, presedintele Universitatii Tehnice din Munchen (UTM). El este de parere ca taxele de scolarizare sunt necesare pentru a permite universitatilor sa fie competitive pe plan international. “Cei mai buni studenti se indreapta catre SUA si Australia, unde s-a inteles de mult importanta unui invatamant de calitate”, spune Herrmann.

UTM este prima universitate de stat din Germania care pune la dispozitia studentilor sau un fond privat. Din cele cele cinci milioane de euro, cat are fondul, vor fi alocate in prima faza unui numar de 500 de studenti care isi vor putea plati astfel facturile lunare.

CareerConcept estimeaza ca doar in Germania este o cerere de 10,8 miliarde de euro pentru finantarea studentilor si a absolventilor, suma ce nu poate fi acoperita din fonduri guvernamentale. Atunci cand investeste, fondul se bazeaza pe proiectiile anuale ale unei companii asupra potentialelor castiguri ale studentilor cu specializari diferite, lasand in seama acestei companii determinarea gradului de risc si a termenilor contractelor. De cele mai multe ori, studentii ce beneficiaza de imprumuturi accepta sa plateasca intre 5% si 10% din salariu pe o perioada de 3-5 ani (Christine Hauber a avut o perioada mai scurta de acitare a creditului si de accea plateste 13% timp de doi ani).

Pentru investitori, indiferent ca acestia sunt persoane private, companii sau fundatii, CareerConcept garanteaza profituri de 7%. “Pana acum, evidenta platilor catre fond arata o situatia pozitiva chiar daca fondurile sunt relativ restranse. Tosi cei sase studenti finantati isi platesc imprumuturile, iar profitul va fi putin pentr cele sapte procente asteptate”, spune Scmutzler.

Bernadr Stille, asset management director la banca Sparkasse Leipzig, spune ca mai este mult de lucru spentru dezvoltarea acestei piete. “piata nueste inca destul de transparenta, iar investitorii nu vad avantajele pe care le au daca vor contribui la formarea fondurilor”, sustine el. Sparkasse Leipzig a fost singurul investitor pentru al doilea fond al celor de la CareerConcept, participand cu 70.000 de euro. “Nu a fost usor sa strangem banii pentru aceasta idee, dar speram ca pe masura ce se intetesc dezbaterile pe tema educatiei sa creasca si interesul investitorilor”, spun oficialii CareerConcept care intentioneaza sa extinda finantarea in toata Europa.

Caseta:

Deocamdata, in Romania, nu functioneaza nici un fond de investitii care sa sustina finantarea studiilor. In cazul programelor MBA, cursantii au la dispozitie trei variante: sustinere financiara din partea companiei in cadrul careia sunt deja angajati, credite bancare sau finantare proprie. De exemplu, pentru a participa la programul EMBA oferit de IEDC-Bled School of Management din Slovenia, unde taxa de scolarizare se ridica la 20.000 de euro, cursantii pot solicita un imprumut la HVB Bank Romania. De asemenea, incepand din 2000, compania Coca – Cola ofera annual, pana in 2005, doua burse pentru cei care doresc sa urmeze cursurile EMBA oferite de Institutul de Administratie Publica si a Afacerilor din Bucuresti – Asebuss. Bursele, in valoare de 12.000 de dolari fiecare, se corda in special personalului din administratia publica, dar si din firme private mici, fara participare straina de capital. O alta oferta de finantare a studiilor vine de la Banc Post care acorda imprumuturi de maximum 5.000 dolari sau echivalentul in lei sau euro. Suma totala a creditului depinde de capacitatea de rambursare si de garantiile colaterale. Termen de rambursare este de maxim 36 luni, iar dobanda anuala este la creditele acordate in lei, de 27,5% si de 28,5% in functie de termen (pana la 1 an si, respectiv, peste 1 an), iar la creditele acordate in valuta, de 11%. Pentru studenti “salvarea” ar putea veni de la bursele private. Potrivit proiectului de lege referitor la bursele private, valoarea burselor nu poate fi mai mica decat salariul minim pe economie, dar cuantumul maxim sau numarul burselor nu este prevazut in respectivul document, acestea facand obiectul unor negocieri directe. Persoanele juridice romane care acorda burse beneficiaza de deducerea, din profitul impozabil, a sumei acordate ca bursa, in limita a doi% din diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor. Proiectul mai prevede ca pot acorda burse private orice agenti economici privati ori cu capital de stat, fundatiile, asociatiile sau orice persoana fizica interesata, dar nu din resurse obtinute de la bugetul de stat.