Fondurile de actiuni, mai bune decat indicii pe timp de criza, dar nu si pe raliu
Investitorii in fondurile de actiuni au fost mai bine protejati de corectii decat cei care au investit direct pe Bursa in ultimii doi ani, cu pretul unor castiguri mai mici decat aprecierile indicilor bursieri in perioada de raliu, potrivit calculelor ZF.
Ultimii doi ani i-au pus la grea incercare pe administratorii fondurilor de actiuni. Pe de o parte, acestia au avut de infruntat corectiile fara precedent din intervalul august 2007-februarie 2009, pentru a fi mai apoi luati prin surprindere de raliul Bursei, inceput in primavara acestui an.
Un singur fond de actiuni a reusit performanta de a aduce
castiguri mai mari decat cresterea indicelui BET pe timp de raliu
si pierderi mai mici decat indicele de referinta al Bursei in
perioada de cadere. BT Index,
BT Index este singurul fond de index de pe piata locala, cu active nete de 14,2 mil. lei de la 230 de investitori.
“Performanta se explica prin faptul ca portofoliul fondului a fost construit dupa componenta indicelui ROTX, care include actiuni lichide, si care in perioada de criza au performat mai bine decat actiunile companiilor mici si putin lichide”, a spus Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management.
Minim 75% din activele fondului sunt investite in actiunile care compun indicele ROTX (Romanian Traded Index). ROTX are o expunere ridicata pe actiunile bancare: BRD cu o pondere de 22,8%, Erste cu 21,97% si TLV cu 18,18%, titluri care au inregistrat cresteri cuprinse intre 40% si 100% anul acesta.
Din indice mai fac parte actiunile societatilor de constructii Compa si Condmag si cele ale retailerului de electrocasnice Flamingo.
BT Index este singurul fond de actiuni care nu are SIF-uri in portofoliu, acestuia nefiindu-i permis sa investeasca in actiuni din afara celor din indicele ROTX. In perioada de raliu (martie-august 2009), indicele ROTX s-a apreciat cu 159,7%, in timp ce in perioada de corectii a scazut (august 2007-februarie 2009) cu 84,7%.
In mod paradoxal, un fond de index cu structura rigida de portofoliu a reusit sa aduca investitorilor castiguri mai mari decat restul fondurilor de actiuni, unde administratorii au mana libera se includa in portofoliu chiar si o suta de actiuni, nu doar 15.
“Administratorii clasicelor fonduri de actiuni nu au chiar mana libera. Exista limite investitionale care spun ca un fond de actiuni nu poate detine o expunere de 10% din active pe un emitent, iar suma expunerilor mari nu trebuie sa fie mai mare de 40% din active. Astfel, faptul ca fondul de index a putut avea expunere de peste 20% pe titlurile BRD sau Erste, a fost un avantaj de care celelalte fonduri nu au profitat”, explica Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management (RAM).
Pierderile celorlalte fonduri de actiuni au urcat pana la 86,7% in timpul corectiilor de criza, minim inregistrat de Raiffeisen Romania Actiuni. Presedintele RAM explica care au fost factorii care au tras in jos performantele fondurilor de actiuni, independent de administratori. “Modalitatea de inregistrare a dividendelor in activul fondului si intarzierea de trei zile fata de evolutia Bursei cu care pana in luna mai era calculat pretul unei unitati de fond. Astfel, unitatea de fond a fost expusa unor fluctuatii care nu tin neaparat de abilitatile managerului de fond”, adauga el.
In toamna anului trecut, cand indicii bursieri au inregistrat deprecieri zilnice de peste 14%, fondurile de actiuni au cazut prada speculatorilor, care in functie de evolutia pietei intrau si ieseau din fonduri punandu-se la adapost de scaderi. Din luna mai, odata cu modificarea modului de calcul al unitatii de fond, fondurile de actiuni au fost puse la adapost de speculatii.
De la inceputul crizei, in vara anului 2007, si pana in prezent, toate fondurile de actiuni au inregistrat pierderi, insa patru dintre ele au avut scaderi mai mici decat indicele BET. Raiffeisen Prosper a inregistrat cea mai mica scadere, de 38,7%.
-
O surpriză plăcută după un an chinuit. Economia a înregistrat în T3 cea mai bună creștere trimestru la trimestru din 2022 încoace: plus 2,1%Bănci și Asigurări · 15 noiembrie 2026
-
Surpriză pentru economiști. Economia a înregistrat în T3/2026 cel mai bun rezultat din ultimii patru ani: plus 2,1% în T3 față de T2. Ce spun Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Adrian Codirlașu, CFA România și Aurelian Dochia, profesor de economieEveniment · 15 noiembrie 2026
-
Jensen Huang le-a adus europenilor speranță că pot concura în cursa pentru relevanță în era AI. Miza scandalului Nvidia pentru Europa și Europa de EstBusiness Internaţional · 15 noiembrie 2026