Fondurile de pensii ocupationale sparg monopolul statului

Prevazute pentru a fi infiintate de la 1 ianuarie 2005, fondurile de pensii ocupationale au deja primii clienti. De partea cealalta, unele din societatile de asigurari afirma ca sunt gata sa intre pe piata, altele ca sunt interesate, dar ca legea trebuie schimbata, fiind prea restrictiva. La 200.000 de contributori, fondurile acumulate in primul an vor putea ajunge la 80 milioane euro.
Sindicate din industria petroliera si de constructii, doua dintre industriile cu ponderi importante in Produsul Intern Brut al Romaniei, si-au declarat deschis interesul chiar pentru o implicare directa in administrarea de fonduri de pensii ocupationale.
Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere Independente Petrom si al Asociatiei Salariatilor, afirma ca se va implica concret in aceasta noua afacere.
“Ne intereseaza si ne vom implica concret in acest domeniu. Nu pot sa va dau mai multe detalii deocamdata”, a spus Luca, care reprezinta interesele a peste 70.000 de oameni. Liviu Luca este de asemenea presedintele Asociatiei Salariatilor din Petrom.
FSLI si PAS Petrom sunt puternic implicate in afacerile cu petrol, banci, agricultura, mass media, dar si in domeniul asigurarilor, prin intermediul firmei Delta Asigurari, care ar putea fi folosita pentru intrarea in domeniul administrarii fondurilor ocupationale.
De asemenea, reprezentanti ai Casei Sociale a Constructorilor, cu peste 130.000 de angajati din industria constructiilor, au confirmat interesul pentru implicarea in acest domeniu.
Alte puternice organizatii sindicale reprezentand sute de mii de angajati din diverse domenii economice sustin infiintarea fondurilor de pensii ocupationale, printre acestia numarandu-se Blocul National Sindical (BNS), sustin surse sindicale. Pana la inchiderea editiei, Dumitru Costin, liderul BNS, nu a putut fi contactat pentru a confirma sau nu acest interes.
Dar nu toti sindicalistii sunt multumiti de efectul noii legi.
“Noi nu ne-am propus concret sa activam in aceasta zona. Vorbind de pensiile cu capitalizare, ni se pare inechitabil ca, fara cel mai mic efort investitional, societatile de asigurari sa preia in administrare sume mari de bani si sa perceapa sume mari de bani. La un salariat ce cotizeaza 30 de ani, costurile de administrare (n.r. – in varianta administrarii de catre o firma de asigurari) variaza pana la 28 – 30%, in timp ce acum nu depasesc 3% lunar”, afirma un reprezentant al confederatiei sindicale CNS Cartel Alfa.
Infiintarea de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a Departamentului de pensii ocupationale da lumina verde infiintarii acestor fonduri, legiferate anul acesta.
Fondurile de pensii ocupationale sunt, asa cum le spune si numele, legate de activitatea deponentilor. Acestea sunt infiintate la propunerea sindicatelor sau a reprezentantilor salariatilor de comun acord cu patronul/patronatele. Fondurile sunt administrate de societati de administrare care trebuie sa aiba un capital social de minimum 2 milioane de euro.
Pana acum, cele mai interesate de aceasta lege s-au dovedit societatile de asigurare, dar si o parte din banci.
La fondurile de pensii ocupationale, vor fi contribui, in mod facultativ, angajatii care vor sa-si suplimenteze pensia publica, precum si angajatorii lor. Principalul avantaj al acestor fonduri este ca, in acest caz, contributiile vor fi deductibile din venitul impozabil si, respectiv, impozitul pe profit, in limita a 400 de euro pe an (200 de euro la angajator si 200 de euro la angajat). Fondurile trebuie sa aiba minimum 100 de membri.
Catalin Stroe, directorul general adjunct al Asirom, spune ca societatea este interesata de aceasta piata si chiar a alocat doua milioane de euro pentru injectia in capitalul social al Concordia, o societate de asigurari mica profilata pe pensii private, preluata de Asirom in 2002.
“Nu stim inca cu cine vom face contracte, dar suntem interesati si vom lua sub administrare acest tip de fonduri. Noi vedem o piata potentiala de circa un milion de persoane pentru aceste fonduri, adica un sfert din numarul total al salariatilor din Romania”, a spus Stroe.
La un milion de persoane, fondurile care s-ar acumula anual ar ajunge la 400 milioane de euro (un milion ori 400 de euro contributia deductibila anuala), de doua ori mai mult decat toata piata asigurarilor de viata. Dar chiar si la 200.000 de persoane, fondurile administrate la sfarsitul primului an ar ajunge la 80 milioane de euro, ceea ce reprezinta o suma considerabila pentru piata financiara romaneasca.
In schimb, Violeta Ciurel, directorul general al Diviziei de asigurari de viata din cadrul grupului olandez ING si presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania, spune: “Deocamdata, legea nu este suficient de atractiva. Sunt cateva modificari care ar trebui facute in ceea ce priveste limitarea taxelor de administrare, a restrictiilor privind posibilitatile de investitii ale activelor administrate. Din punct de vedere tehnic si comercial, administrarea nu este viabila in acest moment”, a spus Violeta Ciurel.
Pensiile private ocupationale nu sunt de fapt primele pensii private din Romania.
Pentru ca a existat cerere pe piata, companiile private de asigurari au dezvoltat in ultimii ani produse de asigurari de renta viagera pe care le-au numit chiar asigurare de pensie sau pur si simplu pensii private.
Cei 80-100.000 de detinatori ai unor astfel de polite, de fapt “pionierii” sistemului privat de pensii, nu sunt insa nicaieri inclusi pana acum in reforma pensiilor. Ei nu beneficiaza de deductibilitate.
Reforma pensiilor va continua cu legea fondurilor universale de pensii (sau a pensiilor publice administrate privat). La aceste fonduri vor contribui, in mod obligatoriu, toti salariatii de sub 35 de ani care devin angajati pentru prima data. In fondurile universale va merge o parte din contributia publica de asigurari sociale platita acum de angajator in contul angajatului.
Sistemul de pensii ocupationale, dupa cum dealtfel le indica si numele, sunt legate de activitatea contributorilor. Ele se bazeaza pe colaborarea dintre sindicate si patronate sau, acolo unde acestea nu exista, dintre reprezentantii salariatilor si cei ai angajatorilor, pentru infiintarea unor scheme de pensii comune. La aceste fonduri vor contribui prin plata primelor, in mod facultativ, angajatii si angajatorii. Fondurile vor fi administrate de societati specializate infiintate de banci sau de companii de asigurari, alese de salariati.
Conform reglementarilor, activitatea va fi supravegheata de CSA prin intermediul noului departament.
Avantajul pensiilor private il reprezinta faptul ca suma pe care detinatorul politei o va incasa la scadenta contractului, adica pensia, este direct influentata de nivelul primelor pe care el decide sa le achite companiei de asigurari, iar cel care contribuie isi va urmari evolutia contului de-a lungul anilor.
Sistemul pensiilor publice este fundamentat pe ratiuni sociale. El se bazeaza pe solidaritatea dintre generatii, si nu pe criterii de piata.
Prin incurajarea sistemului privat de pensii, statul incearca sa reduca pentru viitor presiunea pe bugetul public de asigurari sociale, in deficit cronic datorita micsorarii numarului de salariati si a cresterii numarului de pensionari. Acum, 4,3 milioane de salariati intretin 6,2 milioane de pensionari, fata de un raport de 8 milioane de salariati la 4 milioane de pensionari in 1990.

Unde pot investi fondurile de pensii
a) instrumente ale pietei monetare, inclusiv conturi si depozite in lei la o banca: maxim 20%
b) titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice: maxim 70%
c) obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritatile administratei publice locale din Romania: maxim 30%
d) valori mobiliare tranzactionate pe o piata reglementata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare: maxim 50%
e) obligatiuni si alte valori mobiliare emise de alte state, care indeplinesc cerintele prevazute de normele Comisiei: 10%
f) obligatiuni si alte valori mobiliare ale organismelor straine neguvernamentale, daca aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate: 10%
g) titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv in valori mobiliare din Romania sau din alte tari: 5%
adrian.mirsanu@zf.ro