Formarea profesionala continua mai are de asteptat

Participarea la formarea profesionala continua in Romania este una dintre cele mai scazute din Europa. O ancheta nationala recenta realizata de Institutul National de Statistica asupra educatiei permanente in Romania, arata ca, la nivelul anului 2003, doar unul din noua angajati a fost cuprins intr-o forma de educatie permanenta.

In Romania, investitia in formarea profesionala continua si in capitalul uman nu sunt considerate inca prioritati, arata concluziile unei cercetari realizate European Training Foundation (ETF) asupra rolului existent si potential al partenerilor sociali si al angajatorilor in dezvoltarea formarii profesionale continue in Romania.

Gradul scazut de participare la formarea profesionala continua poate fi explicata, conform ETF, prin faptul ca piata formarii nu este foarte dezvoltata in Romania – persoanele individuale sunt principalii clienti, iar cei mai multi furnizori de astfel de servicii nu sunt specializati intr-un anumit domeniu. De semenea, angajatorii companiilor publice considera investitia in resursele umane mai degraba o cheltuiala, in timp ce intreprinderile mici si mijlocii sunt mai putin interesate de acest aspect.

Formarea profesionala continua este recunoscuta ca un instrument potential pentru cariera si dezvoltarea personala, care poate contribui la cresterea competitivitatii fortei de munca si integrarii pe piata muncii. Cercetarea arata ca in Romania individul, deoarecele este cel care beneficiaza in mare masura de pe urma formarii profesionale, are si responsabilitatea de a-si finanta propria formare. “De aceea cele mai multe persoane urmeaza doar formarea profesionala initiala, iar cel mai important obstacol al formarii il reprezinta venitul”, explica Arjen Deij, reprezentantul ETF.

De cealalta parte, angajatorii care se confrunta cu nevoia de noi competente si resimt presiunea de a creste productivitatea muncii, au tendinta de a adopta strategii pasive inaintea promovarii strategiilor active pentru dezvoltatea personalului existent si pentru recrutarea de noi angajati. Mai exact, spune Deij, prefera sa concedieze surplusul de forta de munca si sa rezolve dezechilibrul de competente cu resursele interne de personal.

Singurii care investesc sume importante in echipamente si in oameni sunt investitorii straini importanti, intreprinderile romanesti prefera sa investeasca putin si apeleaza, acolo unde este posibil, la programe de formare cu finantare publica. “Cu ocazia vizitelor prin tara am gasit si o serie de initiative individuale foarte bune, la unele firme din domeniul constructiilor sau in Portul Constanta. Amploarea acestor initiative variaza insa de la o regiune la alta si nu exista abordari standardizate”.

La finalul cercetarii, specialistii ETF au formulat o serie de recomandari: definirea mai clara a rolului partenerilor sociali; cresterea participarii la formarea profesionala continua prin flexibilizarea legislatiei si crearea unui climat receptiv, cresterea nivelului de constientizare si a profesionismului in scopul promovarii formarii profesionale continue.

Pentru a creste participarea la formarea profesionala trebuie ca intreprinderile sa fie motivate sa faca mai mult, iar acest lucru se poate realiza prin intermediul unor stimulente fiscale, sugereaza reprezentantii ETF. “Colectarea unei contributii obligatorii pentru formarea profesionala continua din partea fiecarui angajator nu este recomandata in conditiile nivelului actual de impozitare. Solutiile trebuie gasite in zona privata prin deduceri de taxe sau prin oferirea posibilitatii diferitelor sectoare de a-si crea propriile fonduri”.

De asemenea, ar trebui creat un sistem de autorizare a furnizorilor de formare profesionala ceea ce va intari increderea in oferta si va garanta faptul ca participantii pot obtine un certificat recunoscut. “Pe termen mediu, autorizarea ar trebui sa aiba un impact pozitiv asupra participarii la formare, dar pe termen scurt poate avea un impact negativ deoarece din cauza cerintelor formale, costurilor si timpului necesar autorizarii o parte din furnizori nu vor putea supravietui pe piata, si asa nu foarte dezvoltata”.

Nici managementul resurselor umane nu beneficiaza inca in Romania de recunoasterea pe care o are in alte tari. “Putini manageri au pregatire specializata in acest domeniu. O asociatie nationala a managerilor de resurse umane ar putea sa promoveze exemple de bune practici si sa stimuleze oferta de programe de formare in acest domeniu”.

In Romania, European Training Foundation functioneaza din 1996 prin intermediul Observatorului National Roman din cadrul Institutului de Stiinte al Educatiei. Observatorul National Roman este finantat din fonduri PHARE si se ocupa cu strangerea si analizarea informatiilor din domeniul dezvoltarii sistemului de educatie si a pietei de munca.