Fortune: Pfizer, cea mai creativa?

Compania farmaceutica americana Pfizer, una dintre cele mai mari de pe piata bursiera dupa achizitionarea Pharmacia, in iulie 2002, se confrunta cu o problema comuna tuturor firmelor in expansiune rapida. Este vorba despre adaptarea structurii astfel incat sa ajunga la eficienta optima, potrivit revistei Fortune.
Punctul slab al Pfizer, ca urmare a dezvoltarii continue in ultimii ani, este cercetarea. Intre anii 1996 si 2001, Pfizer a cheltuit mai mult pentru cercetare dar a patentat mai putine produse decat liderul pietei in domeniu, Merck. Desi nu toate patentele duc la crearea de noi medicamente, acestea pot fi utilizate ca indicator al productivitatii departamentelor de cercetare si dezvoltare.

Succesul a noua produse
Pfizer este cea mai mare companie farmaceutica a tuturor timpurilor, potrivit topului Fortune, avand o cifra de afaceri de 35 de miliarde de dolari pe an inainte de cumpararea Pharmacia si estimandu-se ca cifra de afaceri va ajunge la 48 de miliarde de dolari incepand cu acest an.
Bugetul anual de sapte miliarde de dolari pentru departamentele de cercetare si dezvoltare face din Pfizer cel mai mare grup privat de cercetare biomedicala, cu nu mai putin de 120 “noi entitati chimice” – medicamente revolutionare – in dezvoltare clinica.
Afacerea Pfizer a fost construita pe succesele a noua medicamente de varf: Celebrex, Diflucan, Lipitor (Sortis), Neurontin, Norvasc, Viagra, Zithromax, Zoloft, si Zyrtec. Fiecare dintre acestea aduce venituri de peste un miliard de dolari anual, iar aceste rezultate sunt in crestere. Patentele pentru majoritatea acestor produse vor ramane in vigoare cel putin pana in 2010, aducand 85% din veniturile Pfizer.
Dar, inainte de cumpararea companiei Pharmacia, Pfizer se afla intr-o faza de stagnare, iar unul dintre motive este constituit de lipsa de eficienta a departamentelor de cercetare, directie din care nu parea sa mai vina nimic nou.
Probabil ca cercetarea medicala este una dintre cele mai putin eficiente misiuni din lumea afacerilor. In general, circa 96% dintre proiectele de cercetare farmaceutica esueaza.
Presedintele si CEO Pfizer, Hank McKinnell, sustine insa ca aceasta companie nu va mai incheia noi fuziuni. Potrivit lui McKinnell, dezvoltarea companiei rezida in departamentele de cercetare si dezvoltare, nu in cele de fuziuni si achizitii.
“Viitorul acestei companii va fi foarte diferit”, spune McKinnell. “Oamenii au tendinta de a evalua cercetarea uitandu-se in spate, nu inainte. Iar anii ’90 au fost foarte atipici”, sustine el, referindu-se la “perioada de aur” a industriei medicamentelor, cand companiile si-au sporit semnificativ investitiile in cercetare si au obtinut produse majore.

Viagra, ultimul hit
Totusi, pentru Pfizer lansarea Viagra, in afara de faptul ca a fost un succes ametitor, a insemnat si ultimul mare hit al anilor ’90. Cel putin pana acum.
In opinia lui McKinnell, acest lucru a fost determinat de mai multi factori.
Pe de o parte, la inceputul decadei s-au schimbat fundamental modalitatile de descoperire a medicamentelor, de la metodele de laborator clasice, prin incercari succesive, la cercetarea asistata de calculator. Acest lucru a permis specialistilor sa incerce sa gaseasca remedii pentru probleme mai complexe, mai dificile, dar rezultatele imediate nu au fost tocmai multumitoare.
In paralel, administratia federala a devenit o povara. In perioada lui Clinton, eforturile de reformare a sistemului medical a impus constrangeri companiilor farmaceutice. Prin urmare, Pfizer, ca si multi altii, s-a concentrat in principal asupra medicamentelor a caror comercializare promitea sa aduca venituri mari, pentru a contracara rigorile vremii. Rata de esec a proiectelor de cercetare a inceput sa creasca ingrijorator.
Un alt factor a fost inasprirea regulamentului Food and Drug Administration, care a facut ca multe dintre dosarele supuse spre aprobare FDA sa se intoarca pentru studii si teste suplimentare. Acest lucru presupunea costuri suplimentare si o intarziere semnificativa a lansarii pe piata a medicamentului. Spre exemplu, in 1996, in perioada de apogeu al medicamentelor de top, FDA a aprobat 56 de noi medicamente, in timp ce in 2000 a aprobat doar 19.

Descopera si vei avea succes
Totusi, excluzand toate aceste motivatii, McKinnell este hotarat sa faca din nou laboratoarele productive. “Nu cred ca o companie farmaceutica poate avea succes daca nu descopera si produce medicamente”, subliniaza el.
Pentru a rezolva aceasta chestiune, McKinnell a acordat un buget de milioane de dolari unui grup de lucru care are misiunea de a afla de ce atat de multe proiecte de cercetare se transforma intr-un fiasco. Obiectivul acestui grup este de a reduce esecurile laboratoarelor de la 96% la 92%. De fapt, ce isi propune Pfizer este dublarea ratei de succes, de la patru procente la opt procente.
Punctul de pornire a proiectului este un loc comun pentru esecul medicamentelor si anume faptul ca cele mai multe componente “pica examenul” clinic pentru ca se dovedesc toxice, fie in sine, fie in prezenta altor substante.
Comitetul Pfizer, initial format din 50 de persoane, s-a raspandit in intreaga companie din 2001, evaluand proiectele esuate, intervievand cercetatorii si colectand informatii pentru o baza de date cuprinzatoare.
Acestea vor fi utilizate pentru selectarea unor noi tehnologii de laborator si dezvoltarea unor teste timpurii pentru a elimina cat mai rapid produsele care nu indeplinesc criteriile de siguranta.
De asemenea, aceste elemente vor fi folosite pentru a stabili raportul dintre medicamentele care se bazeaza pe metode cunoscute de productie si cele care implica tehnologii fara precedent.
Ca o consecinta directa, intr-unul dintre laboratoarele Pfizer a fost angajat un specialist care realizeaza teste ce permit colegilor sai sa identifice potentialele medicamente mai bine tolerate si mai putin toxice pentru organismul uman.
Daca initiativa lui McKinnell va reusi, acest lucru ar permite regasirea unei creativitati care lipseste de cativa ani companiei, insa in caz de esec, grupul de lucru va deveni doar unul dintre organismele birocratice care ar sufoca inovatia.

Un pas in urma lui Merck
John LaMattina, vicepresedintele diviziei cercetare si dezvoltare a Pfizer, nu pare ingrijorat. Potrivit acestuia, marimea Pfizer va fi in avantajul companiei. “Multi ani am fost cu un pas in urma Merck. Aflam doar ca isi dublau numarul persoanelor angajate pentru proiectele de cercetare. Acum, ca diviza noastra de cercetare este mai mare decat cea a Merck, nu mai este la moda. Probabil ca glumiti”, spune el.
Pentru LaMattina, a avea forta inseamna a fi scutit de multe alegeri dificile, cum ar fi cele referitoare la dezvoltarea unor medicamente in detrimentul altora, care ulterior sunt create de companiile rivale.
Pe de alta parte, McKinnell este convins ca daca Pfizer reuseste sa-si eficientizeze cercetarea, biotehnologiile vor asigura succesul, dar nu prin utilizarea acestora pentru noi produse individualizate, ci prin folosirea lor pentru a ameliora medicamentele care se adreseaza unor categorii largi de pacienti. El subliniaza ca majoritatea testelor clinice esueaza nu pentru ca medicamentele sunt toxice pentru toti subiectii, ci doar pentru o fratiune redusa dintre acestia. Pentru ca efectele nocive ale substanetelor medicale sa se inregistreze in foarte putine cazuri vor fi folosite biotehologiile.
In plus, si pe Wall Street predictiile asupra viitorului Pfizer sunt mai degraba pozitive, avand in vedere evolutia companiei in anii ’80 si ’90.
Mai mult, Pfizer are un plan de impact pe termen scurt. Exista candidai promitatori, printre care Pregabalin, un medicament impotriva anxietatii si epilepsiei, care se afla in faza a treia de testare clinica. Un alt medicament interesant, in faza a doua de studiu clinic, este cunoscut pentru moment doare sub numele CP-529, 414. Acesta s-a demonstrat ca ar creste nivelul de colesterol “bun”, in timp ce colesterolul nociv este redus.