Freud și cele două „soții”/ de Elisabeta Lăsconi

A trecut un veac de la nașterea psihanalizei, iar biografia întemeietorului ei naște încă speculații, de la care pornesc scenarii narative. Cele două volume ale romanului biografic al lui Irving Stone – Nebunul din turn și Paria au devenit deja cărți clasice, dar scriitorii n-au renunțat să facă din Sigmund Freud personaj, exploatând contextul care a generat psihanaliza, relațiile tânărului Freud cu medicii vienezi ori legăturile tulburi cu pacientele, nu în ultimul rând afinitățile cu discipolii săi.

Dar până la sfera publică ori privată a psihanalizei, Sigmund Freud a trăit prins mereu în constelații feminine, prima fiind configurată în familie, de aici a pornit un roman, Sora lui Freud de Goce Smilevski, investigație despre surorile sale dispărute într-un lagăr nazist pentru că nu le-a inclus în lista persoanelor pentru care i se obținuse viza de ieșire din Austria. Tot de aici se naște alt roman incitant despre complicatul triunghi format din cele două surori Bernays, una soție și cealaltă amantă.

Scandalul își are germenele într-o declarație a lui Carl Gustav Jung din 1957 despre mărturisirea făcută de Minna Bernays despre o relație intimă cu cumnatul ei, s-a amplificat în 1982, când unul dintre biografii controversați ai părintelui psihanalizei, Peter Swales, a publicat un articol în care susținea chiar o sarcină și un avort ale Minnei. Relativ recent, în 2006, o consemnare într-un registru hotelier i-a determinat pe specialiști să revadă întreaga poveste în altă lumină.

Și cum povestea promitea să aibă multe secrete și actanții ei – multe păcate, a ademenit pe două scriitoare obișnuite să lucreze împreună. Karen Mack și Jennifer Kaufman au scormonit zeci de studii, comentarii și biografii ori exegeze, ca să reconstituie viața familiei Freud, conviețuirea sub același acoperiș a celor două surori, care aveau grijă de cei șase copii, ca să ghicească personalitățile care au intrat în jocul iubirii, fără să mai părăsească vreodată triunghiul amoroos. Amanta lui Freud este așadar rezultatul cercetării, cu un întreg scenariu al unei povești de iubire plină de frustrări și suferințe.

Minna Bernays are o personalitate puternică, diferită de a majorității tinerelor femei din Viena sfârșitului de secol XIX: este inteligentă și curioasă, receptivă față de tot ce se întâmplă în jur, educată și interesată de variate domenii culturale. Slujba ei ca doamnă de companie nu durează niciodată prea mult, superioară în general celor care o angajau, cu inițiative care deranjau și-i aduceau concedierea. Ajunsă într-o situație critică, apelează la sora ei, Martha, pentru o salvare provizorie, așa ajunge în casa lui Sigmund Freud.

Dar Martha însăși, care a ales calea căsătoriei, pare copleșită de griji: cei șase copii o solicită peste măsură și soțul ei se află în perioada cea mai intensă de muncă și afirmare. Ideile psihanalizei ce urmau în curând să schimbe concepția despre psihicul uman, despre sexualitate și vis, se conturau și afirmarea lor provoca șoc și reacții de respingere în lumea specialiștilor. Însăși Martha simte dezgust față de opera soțului ei, nu se poate desprinde nici ea de prejudecățile vremii pentru care orice abordare a sexualității echivalează cu pornografia.

Însă Minna cea inteligentă înțelege căutările și ipotezele îndrăznețe, citește ce scrie Freud și are sugestii, iar comunicarea lor și modul de a gândi îi transformă în amanți. Astfel, Minna acceptă rolul ingrat de a doua soție, confidenta și sprijinul în aventura lui neobișnuită, cu prețul unor mari frustrări, sentimente reprimate. Nu este o iubire lină și constantă, căci ebuliția gândirii freudiene a determinat nevoia de a se apropia de cei care-i împărtășeau părerile. Și poate nici n-a fost secretă, ci acceptată de Martha, epuizată de sarcini și de copii. Romanul stă sub semnul întrebării despre alegerea făcută de Sigmund Freud în tinerețe, când a ales-o pe Martha ca soție, când perechea potrivită ar fi fost mai degrabă Minna.

Karen Mack, Jennifer Kaufman, Amanta lui Freud, traducere din limba engleză de Adriana Bădescu, Editura Rao, 2014, 320 pag.