Frumusețea nebănuită a drumului fără întoarcere

Indiferent de ce se va intampla in urmatoarele luni sau in urmatorii ani, Romania a intrat pe un drum fara intoarcere. Cei care au spus in aceste saptamani ca noi am schimbat “Inalta Poarta” cu o alta “Inalta Poarta” ar trebuie sa invete sa faca diferenta intre cele doua ‘inalte porti’. Intre un imperiu agresiv si unul construit pe baza de voluntariat.

Imperiului Otoman am fost obligati sa-i platim tribut. Imperiului UE nu am fost obligati – noi am mers, pe baze de voluntariat si de incredere sa-i platim. De ce?

Pentru ca am plecat pe un drum pe care l-am crezut si il credem fara intoarcere. Toata cartile noastre de istorie ne spun ca ne-am dorit mereu sa scapam de “Inalta Poarta” otomana. Ne-am dorit o intoarcere.

Cand vorbim de Bruxelles ca de o noua “inalta poarta” ne dorim o intoarcere?

Cand vapoare intregi cu emigranti europeni plecau in Noua Lume pentru unii drumul avea o intoarcere, dar pentru cei mai multi drumul era fara intoarcere. Cei care au decis ca drumul este fara intoarcere au construit o natiune puternica si o democratie puternica. Asta este doar o istorie.

Acum ne intoarcem la democratia noastra de abia de 20 de ani, din pacate. Am invata noi atat de multe despre democratie in 20 de ani incat nu mai acceptam observatiile Ministerului american de Externe si nici pe cele ale Comisiei Europene? Ale Uniunii Europene construita in anii ’50 ai secolului trecut, adica de doua ori mai “batrana” decat democratia noastra? De vorbim despre ei ca despre o noua “inalta poarta”?

Sigur ca ne enerveaza cresterea pretului la benzina si ca unele companii straine de aici cresc preturile, iar noi suntem furiosi si zicem: “noul imperialism”. Dar noi ce facem cu ale noastre? Va spune ceva insolventa Hidroelectrica?

Asa ca aerele infumurate ale unora, ale celor care vorbest despre “inalte porti”, dar se pregatesc sa ajunga presedinti trebuie temperate chiar daca, dupa ce furia trece, au justificare ca sunt “declaratii politice”.

Pentru ca prima “inalta poarta” iti lua cu japca, iar cea de-a doua iti poate tranti usa in nas.

Nu trebuie deloc sa fim milogi, nu avem de ce, dimpotriva trebuie sa ne aparam cu dintii interesele noastre economice si politice in aceasta lume. Dar intelegand ca drumul are un singur sens.

Binele este ca cei mai multi dinte noi credem ca drumul este fara intoarcere. Aceasta este frumusetea ascunsa si necunonsientizata a drumului fara intoarcere.