G20 s-a terminat cu un plan: prima schemă de acțiune "cu angajamente naționale specifice"

Liderii G20 au aprobat un plan de acțiune pentru stimularea creșterii și echilibrarea economiei globale și s-au angajat în comunicatul final al summit-ului de la Cannes să pună la dispoziția FMI fonduri suplimentare, dacă va fi necesar, transmite Reuters.

Este pentru prima oară când liderii statelor din G20 publică un plan de acțiune cu angajamente naționale specifice, destinat susținerii creșterii și echilibrării economiei mondiale.

Participanții au apreciat totodată decizia Italiei de a permite monitorizarea de către Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană a programului de reforme economice, în comunicatul final al summit-ului de la Cannes, informează Mediafax.

Liderii celor 20 de state dezvoltate și emergente au adoptat un limbaj mai hotărât în privința pieței valutare, față de alte reuniuni, convenind să accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb. China a fost menționată pentru prima oară în acest context.

Autoritățile de la Beijing sunt supuse de mult timp presiunilor din partea națiunilor occidentale pentru a permite un curs mai liber al yuanului, dar au refuzat să cedeze acestor cereri.

Comunicatul nu critică China, dar face o legătură clară între această țară și obiectivul G20 de a face ratele de schimb mai flexibile.

“Ne afirmăm angajamentul de a progresa mai rapid spre sistemele valutare determinate de piață și de creștere a flexibilității ratelor de schimb, pentru a reflecta fundamentele economice și a evita devalorizarea monedelor din motive de concurență”, se arată în comunicat.

În planul de acțiune destinat stimulării creșterii economice și pieței muncii, G20 salută determinatea Chinei de a crește flexibilitatea ratei de schimb valutar, în conformitate cu fundamentele pieței, precum și recentele schimbări din regimul valutar al Rusiei.

Statele Unite s-au angajat să înscrie datoriile pe un trend descendent în raport cu Produsul Intern Brut cel mai târziu până la jumătatea acestui deceniu.

Economiile emergente și Germania au promis că aplice măsuri de stimulare a cererii interne pentru susținerea creșterii economice, solicitate de mult timp de Statele Unite și Marea Britanie.

Președintele francez Nicolas Sarkozy, care are în față o campanie electorală dură în 2012, spera să folosească președinția G20 pentru a impune o regândire ambițioasă a sistemului monetar global.

El a fost însă nevoit să își restrângă ambițiile din cauza agravării crizei datoriilor din zona euro, care amenință să readucă în recesiune economia mondială.

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi dobânda de politică monetară pentru prima oară în peste doi ani, avertizând că zona euro ar putea intra într-o recesiune moderată în ultima parte a acestui an.

Cu o zi înainte, Rezerva Federală a Statelor Unite a redus estimările privind creșterea economiei americane, cea mai mare din lume.

“De la ultima noastră reuniune, redresarea globală a încetinit, în special în economiile avansate, lăsând șomajul la nivele inacceptabile”, potrivit comunicatului în care se arată că tensiunile de pe piețele financiare au crescut în mare parte din cauza riscurilor suverane din Europa.

În domeniul reglementărilor, G20 a reafirmat angajamentul asumat prima oară la un summit de la Washington, în perioada de vârf a crizei financiare din 2008, de a asigura că toate piețele financiare, produsele și participanții sunt supravegheați și supuși reglementărilor.

Fondul de Stabilitate Financiară (FSF), organism înființat în 2009 pentru reevaluarea reglementărilor internaționale, a publicat la summit o listă de 29 de bănci de importanță sistemică și a anunțat reguli mai stricte privind nivelul capitalului și măsuri prin care nicio instituție de credit să nu fie considerată “prea mare pentru a cădea”.

Summit-ul a fost umbrit de furtuna politică din Grecia, unde parlamentarii trebuie să își exprime votul de încredere pentru guvernul premierului George Papandreou.

La doi ani de la declanșarea crizei datoriilor din zona euro, un alt mare motiv de îngrijorare este Italia, unde încrederea în capacitatea premierului Silvio Berlusconi de a ține sub control datoriile uriașe ale statului este în scădere puternică.

Berlusconi a acceptat la summit să permită FMI și Comisiei Europene evaluarea trimestrială a programului de reforme menit să echilibreze bugetul.