Ziarul de Duminică

Galeria scriitorilor români din anii 2010/ de Stelian Țurlea

Au apărut în ultimii ani mai multe dicționare ale scriitorilor români care, alăturate istoriilor literaturii române din ultima jumătate de secol, reușesc să ofere o imagine a mersului literelor românești. Și totuși apariția în continuare a unor astfel de volume care se caută demonstrează, încă o dată, că nu a fost totul spus.

Stelian Turlea · 30 iunie 2011 · 3 min de citit

Dicționarul*) de față se deschide cu oprefață semnată de Boris Crăciun în care se arată scopul: “de a înregistra, într-o bancă de date, autorii de cărți literare care se exprimă în limba română (din România, Republica Moldova și din toate zonele de pe Mapamond unde trăiesc slujitorii scrisului frumos)”. Prin urmare, ambiția autorilor este de a oferi o carte cât mai aproape de perfecțiune. Sunt incluse 2.000 de nume de scriitori actuali, cu mult mai mult decât în oricare alt dicționar similar. Dar oricât de mari ar fi fost “eforturile benedictine de documentare” ale autorilor (prefațatorul afirmă că redacția acestei edituri n-are decât patru oameni care s-au ocupat de întreaga muncă!), țelurile propuse au fost enorme. Editura recunoaște, spre cinstea ei, că a solicitat scriitorilor, filialelor uniunilor de creație și muzeelor literare fișe biobibliografice și fotografii. În mod cert efortul de condensare, de aducere la un numitor comun și de aducere la zi a fișelor de dicționar primite va fi fost uriaș. Pe de altă parte, nimeni nu s-a străduit să obțină informații și despre scriitorii care n-au răspuns solicitărilor sau ale căror coordonate nu se cunosc. Așa se face că lipsesc în continuare destule nume, nu numai din diaspora (cum a fost deja semnalat) sau din provincie, ci chiar din Capitală (De pildă, două nume care îmi vin în minte la prima citire – Mirela Stănciulescu și Dan Radu Stănescu. Cu siguranță sunt mult mai multe. Editura este, din fericire, conștientă de acest fapt, drept care anunță că așteaptă, în continuare, fișele biobibliografice sintetice și fotografiile creatorilor care încă nu figurează aici.) Dar aceste neajunsuri sunt mărunte față de reușitele volumului.

În primul rând, spuneam, sunt incluși aproape toți scriitorii de limbă română care erau în viață în 2010, indiferent pe ce meleaguri trăiau. Dicționarul beneficiază, în fapt, de experiența anterioară a autorilor lui, întrucât este a treia versiune la care au lucrat, după “Istoria ilustrată a literaturii române” și “1.500 de scriitori clasici și contemporani”, versiunea de față fiind dedicată numai creatorilor literari actuali. În al doilea rând sunt incluse toate numele, de la debutant la nonagenar, fără ierarhizări valorice, care ar putea fi suspectate de subiectivism. În al treilea rând, succintele prezentări biobibliografice, însoțite în aproape toate cazurile de o fotografie, nu sunt împovărate de aparatul specific dicționarelor academice, ceea ce face din dicționar un foarte util și lesnicios instrument de lucru. În al patrulea rând, toți scriitorii au fost tratați la fel, practic fișele dicționarului sunt egale, autorii propunându-și să ofere informații și nu să ierarhizeze creatorii. În al cincilea rând, sunt prezenți majoritatea scriitorilor din provincie, pe cei mai mulți presa literară și chiar editurile neglijându-i cu desăvârșire. În sfârșit, dicționarul de aproximativ 600 de pagini cuprinde, pe lângă fișele de autor și fotografiile acestora, și imagini cu scriitorii prezenți la diferite acțiuni cultural-literare.

“Galeria scriitorilor români din anii 2010” pare să fie cea mai cuprinzătoare lucrare despre autorii timpului prezent.

*) Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin – Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa occidentală, Israel, America), Editura Porțile Orientului, 2011, 596 pag.

Citește și