Gazele dispar în 15 ani. Are România gaze neconvenționale suficiente?

În circa 15 ani România va rămâne fără petrol și gaze. Deși până acum datele privind rezervele neconvenționale lipsesc, specialiștii cred că Marea Neagră este cel mai mare rezervor din lume pentru gaze de acest tip. Totodată, americanii de la Chevron și ungurii de la MOL vor începe goana după resursele de gaze neconvenționale pe uscat după ce au concesionat mai multe perimetre în România.

“În opinia mea, România are două oportunități când vine vorba de gaze neconvenționale. Este vorba despre gazele de șist, despre care nu avem acum date concrete, și de hidrații din Marea Neagră. Toate aceste noțiuni par doar frumoase acum, îndepărtate, dar eu zic că trebuie mai multă atenție pentru că gazele și petrolul așa cum le știm noi se termină”, spune Ionuț Purica, expert în energie și mediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit celor mai recente date cuprinse în Strategia energetică a Ro­mâniei pentru perioada 2011-2035, rezervele de petrol și de gaze con­venționale mai sunt suficiente circa 15 ani de zile ținând cont de nivelul rezervelor dovedite și de ritmul anual al producției de hidrocarburi.

“Rezultă faptul că acoperirea creșterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creșterea utilizării resurselor regenerabile de energie și prin importuri de energie primară, gaze, țiței, cărbune, com­bustibil nuclear. La nivelul ori­zon­tului analizat, Ro­mânia va rămâne de­pen­dentă de im­por­turile de ener­gie pri­mară”, se arată în do­cu­men­tul Strategia ener­ge­tică care încă nu a fost aprobat, deși este în discuții de mai bine de un an de zile. Nică­ieri nu este menționat și un even­tual potențial de gaze necon­venționale al Ro­­mâniei deși specialiștii spun că acesta este uriaș și deja primii investitori străini au început să facă pași în ex­ploatarea acestei re­surse.

Apa înghețată cu gaze din Marea Neagră

“În Marea Neagră, la adâncimi de 700-800 de metri sunt gaze îngropate în se­di­mentele de pe fundul mării. La aceste adâncimi se formează ceea ce se numește apă înghețată, iar în moleculele acestei struc­turi este stocat gaz. Când această gheață este scoasă din condițiile de tem­pe­ra­tură și presiune, ea se topește și eli­be­rează ga­zul. Potrivit studiilor existente, Marea Neagră are cel mai mare potențial de pe pă­mânt de gaz hidrați”, spune Gheorghe Oaie, directorul general al Institutului Național de Cercetare – Dez­voltare pentru Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar.

Oaie mai spune însă că deși cercetările în acest domeniu se fac de minimum 10 ani, nu există deocamdată o măsură concretă sau un program prin care să fie avută în vedere exploatarea acestor resurse.

“Extragerea acestor resurse este foarte di­ficilă din cauza adâncimii mari a apei. În plus sunt necesare echipamente rezistente într-un mediu coroziv. Astfel de resurse mai sunt întâlnite în zone reci așa cum este nor­dul Siberiei. Părerea tuturor specia­liștilor este că pe termen lung, în ciuda deza­van­ta­jelor legate de exploatare, aceasta va deveni resursa numărul unu”, a mai spus Oaie.

MOL și Chevron, pe uscat după gazele de șist

Dacă în ceea ce privește gazele necon­ven­­ționale offshore lucrurile sunt abia în faza de cercetare, pe partea de gaze de șist deja există trei companii care vor să vadă po­tențialul acestei resurse. Printre acestea se numără americanii de la Chevron și un­gurii de la MOL. “Până în acest moment nu este con­firmat potențialul de gaze necon­venționale al României și nu au fost forate sonde de ex­plorare nici de către Petrom și nici de Romgaz. Totuși, trei companii care au par­ticipat la runda a X-a pentru pe­ri­metrele de explorare petrolieră au solicitat și dreptul de a explora gaze necon­ven­țio­nale. Printre acestea se numără MOL (Un­garia) și Chevron (SUA)”, a declarat Dorin Co­jocaru, director în cadrul Agenției Na­ționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Anul trecut, ANRM a oferit spre con­ce­­sio­­nare 30 de perimetre: 12 în De­pre­siunea Pa­nonică, 7 în Dobrogea și 11 pe pla­toul con­­tinental al Mării Negre. Printre câști­gă­tori s-au numărat grupul ungar MOL, o fi­lia­lă locală a Chevron, Melrose Resources, pre­­cum și o serie de companii mai puțin cu­nos­cute. MOL a câștigat peri­metre în De­pre­siunea Panonică, iar Che­vron în Do­bro­gea.

“Gazele convenționale sunt zăcă­min­tele care se exploatează acum, iar cele ne­con­ven­ționale sunt cele care se formează în di­ferite tipuri de roci, șisturi, argile, la adân­cimi mult mai mari com­parativ cu cele con­ven­­­ționale. Extragerea acestor resurse este mult mai di­ficilă și costistoare atât din cauza adân­cimii la care se formează aceste gaze, dar și din cauza structurilor în care se află care sunt mai dure”, explică repre­zen­tantul ANRM.

Cert este că un raport realizat anul tre­cut de către analiștii de la Erste Group arată că gazele neconvenționale vor fi resursa care va înregistra cea mai rapidă creștere în urmă­toarele decenii. Mai mult geologii cred că pe viitor rezervele de gaze necon­ven­țio­nale pot fi de zece ori mai mari com­parativ cu cele con­ven­ționale. La nivel euro­pean, Po­lonia este creditată cu cel mai mare po­ten­țial pe partea de gaze de șist.