Gellu Naum – superstar/ de Radu Constantinescu

Gellu Naum pe scena Teatrului Național din Cluj Napoca nu mai reprezintă de mult o noutate. Valorificarea textelor unuia din importanții reprezentanți ai suprarealismului românesc constituie aici o tradiție consolidată. Seria a fost deschisă în 2002 cu Exact în același timp (regia Mihai Măniuțiu) și a continuat cu Zenobia (regia Mona Marian), Insula (spectacol-concert de Ada Milea), Florența sunt eu (regia Alexandru Dabija).  Acum a venit rândul celebrului său volum pentru copii Cartea cu Apolodor să fie adaptat pentru scenă, în viziunea muzicală a Adei Milea. Afișul anunță laconic: spectacol concert, publicul fiind avertizat de la bun început la ce trebuie să se aștepte. Surpriza este, însă, mare căci timp de mai bine de o oră suntem martori  nu la o simplă re-transcriere muzicală a unui text literar, ci la o exuberantă explozie de veselie și  inventivitate, un adevărat foc multicolor de artificii întreținut cu aplomb de o mică echipă de artiști și tehnicieni. Spectacolul este construit sub semnul ludicului, actorii invitând sala la un joc… „de-a Apolodor “.

Textul lui Gellu Naum este el însuși un joc, plin de rafinament și surprize – un joc al  versificației sprințare și surprinzătoare. Suprarealistul poet se desfășoară în voie în spațiul literaturii pentru copii, imaginând cele mai năstrușnice și neașteptate întâmplări și…rime. Verva sa parodică este debordantă. După cum, la fel de debordante sunt peripețiile pinguinului Apolodor, care pleacă din București tocmai în Labrador, pentru a-și revedea neamurile…El călătorește în jurul lumii de la pol la ecuator, din Africa în America, se întâlnește cu personaje stranii (o maimuțică și părinții ei, domnul și doamna Cimpanzeu, o cămilă, un delfin, un pirat, tâlharul din Conneticut, bătrânul negru Jack etc. etc), trece cu inocență peste toate piedicile și ajunge, în final, acasă.

Dificultatea transpunerii în registru dramatic a textului este evidentă. Soluția Adei Milea și a colegilor ei este tot de natură suprarealistă, la fel ca și creația poetului. Există mai multe planuri prin care se realizează această translare.

În primul rând muzica, orchestra instalându-se pe scenă încă de la prima ridicare a cortinei, cu tot instrumentarul necesar. Cei cinci soliști (Ada Milea, Anca Hanu, Ramona Dumitrean, Adriana Băilescu și Cristian Rigman) povestesc  istoria lui Apolodor pe melodiile inspirate și antrenante ale Adei Milea (asistent muzical, Anca Hanu). Performanțele vocale sunt remarcabile, cvintetul putând rivaliza cu orice formație profesionistă de gen. Dar soliștii sunt și excelenți actori; așa încât pe parcursul spectacolului ei interpretează, spiritual și amuzant,  fantasticele personaje a căror poveste o relatează. Au la îndemână recuzita cea mai diversă: peruci, măști, costume pe care le schimbă cu dezinvoltură. Lor li se alătură Adrian Cucu, în rolul piratului și, cu un farmec aparte, Sânziana Tarța, care se plimbă pe scenă într-un …frigider. Parteneră de aventură a pinguinului Apolodor, comentând prin pantomimă, dans și cântec acțiunea, tânăra actriță, recent angajată a Naționalului, este o mare promisiune a scenei clujene.

Ambianța suprarealistă a spectacolului este augmentată printr – o modalitate scenică inedită, de mare efect, destul de rar abordată de regizori: proiecțiile de umbre. Felul în  care acestea au fost concepute și realizate (desene și umbre – Paul Mureșan, idei de umbre – Filip Odangiu) creează un adevărat spectacol în spectacol. Gagurile jocului de  umbre chinezești, proiectate pe un mare ecran din centrul scenei, sunt un adjuvant vizual de mare efect al textului cântat, amuzament rafinat cu mare priză la public.

Am lăsat intenționat la urmă personajul principal, pinguinul tenor. În interpretarea lui Dragoș Pop, Apolodor este cu adevărat eroul principal al spectacolului, cel care controlează sala de la prima apariție. Interacțiunea cu publicul este exemplară, secvențe semnificative din spectacol derulând-se interactiv, sub bagheta magică a actorului. Practic, versurile lui Gellu Naum sunt doar pretextul pentru o grandioasă improvizație pe temă dată. Asistăm, de fapt, la un spectacol de stand-up comedy unde, sub masca seriozității și a candorii, cu umor subtil și glume de bună calitate, care nu alunecă nici un moment în vulgaritate, actorul construieșe un personaj fabulos. Cu siguranță, Apolodorul lui Dragoș Pop va culege mulți lauri la întâlnirile teatrale care vor urma.

Comentând înaintea premierei intențiile cu care a pornit la drum, regizorul – compozitor / actor / solist  Ada Milea spunea: „Apolodor este harta muzicală a călătoriilor pinguinului inventat de Gellu Naum. Echipa clujeană e extrem de creativă și sunt convinsă că bucuria care ne „bântuie“ repetițiile va contamina și spectatorii.“ Anticiparea s-a dovedit exactă. Atunci când o sală întreagă începe să fredoneze versurile lui Gellu Naum, nu ne rămâne decât să constatăm că poetul este, cu adevărat, superstar.

Apolodor rămâne o încântătoare feerie muzicală pentru spectatori de toate vârstele.

Fotografii de Nicu Cherciu