Gerhard Schroder cere pentru prima data relaxarea fiscalitatii europene

Cancelarul german Gerhard Schroder a reclamat, intr-un articol publicat de cotidianul economic Financial Times, necesitatea relaxarii fiscalitatii din cadrul Uniunii Europene. Aceasta schimbare ar permite Germaniei si altor tari membre ale UE sa aiba in continuare deficite bugetare semnificative.

In articolul din Financial Times Schroder militeaza in favoarea unor scutiri substantiale de la prevederile Pactului de Stabilitate si Crestere Economica, ceea ce ar restrictiona serios atributiile Comisiei Europene de a interveni in politicile fiscale ale statelor membre.

“Pactul de Stabilitate va functiona mai bine daca interventiile institutiilor Europene in suveranitatea bugetara a parlamentelor nationale vor fi mai limitate”, scrie Schroder. “Doar daca le sunt respectate competentele statele membre vor dori sa isi alinieze politicile cu scopurile Uniunii Europene”, a continuat el.

Articolul in cauza este prima initiativa concreta asumata de Schroder in dezbaterea referitoare la reformarea Pactului, care va fi pusa in discutie spre aprobare la viitorul summit economic al Uniunii Europene, in luna martie. Schroder spune ca sefii guvernelor ar trebui sa se implice activ in dezbatere, care n-ar trebui lasata doar pe seama ministrilor de finante. Mai mult, unii dintre acesti ministri nici macar nu vor modificari majore in regulamentele care guverneaza functionarea zonei euro.

Materialul poate fi interpretat ca un avertisment catre cei 12 ministri de finante, care urmau sa aiba o intalnire la Bruxelles pentru a discuta aspecte ale reformei.

Comentariile lui Schroder sunt o ilustrare izbitoare a pozitiei cameleonice a Germaniei, care a trecut de la intruchiparea corectitudinii fiscale, in 1990 (ea fiind si principalul arhitect al Pactului), la cel mai mare delincvent fiscal din zona euro. Culmea ironiei o reprezinta faptul ca Pactul a fost construit special pentru a tine in frau cheltuielile exuberante ale tarilor latine.

Sub auspiciile unui nou Pact de Stabilitate, mentioneaza cancelarul, statele membre ar trebui lasate sa aiba deficite bugetare mai mari de 3% din PIB atat timp cat indeplinesc un numar de criterii obligatorii.

Guvernele care implementeaza reforme de ordin structural, mai ales in fiscalitate si piata muncii, nu ar trebui sa intre sub incidenta sanctiunilor prevazute de noul regulament. “Cheltuielile efectuate pentru educatie, inovare, cercetare-dezvoltare, ar trebui, de asemenea, sa fie permise. In plus, tarile care trec printr-o perioada de stagnare si care au o inflatie joasa ar trebui sa fie tratate cu mai multa toleranta. Poverile speciale, cum ar fi transferurile substantiale pe care Germania le-a efectuat catre regiunile din estul tarii, devastate economic, sau contributiile uriase catre bugetul Uniunii ar trebui luate si ele in considerare”, argumenteaza Schroder.

Propunerile cancelarului ar usura vizibil obstacolele pe care Comisia Europeana le intampina cand lanseaza procedurile legate de deficit – primul stadiu al mecanismului de sanctiuni – impotriva unui stat membru.

Astfel, completeaza Schroder, mecanismul nu ar trebui pus in functiune avand la baza deficitul bugetar al unei tari, ci performantele sale legate de implementarea unor masuri de reducere a deficitului bugetar.

Dificultatile reformei ar putea aparea si din altepuncte de vedere. O alta piatra de incercare este nivelul de indatorare al tarilor membre ale Uniunii Europene. Unele tari spun ca acesta este mai important decat nivelul deficitului. “Daca ne-am concentra pe datorii, masura ar fi foarte populara in randul unor membri si foarte nepopulara pentru un anumit membru”, spune un comisar european facand aluzie la Italia. Datoriile Italiei ating 106% din PIB, in timp ce nivelul maxim admis prin Pactul de Stabilitate si Crestere Economica este de 60% din PIB.

Neobisnuit este faptul ca la summitul din martie va participa si Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene, ceea ce a alimentat supozitiile ca intalnirea va fi una decisiva. andreea.paun@zf.ro