Ghid palpitant al Imperiului Celest/ de Elisabeta Lăsconi

Romanul “Totul sub Cer” de Matilde Asensi are un titlu incitant, sintagma încifrează o viziune asupra lumii: în cosmogonia chineză, cerul este rotund și pământul pătrat, așa că tot ce se află sub cer alcătuiește Imperiul Celest, colțurile pătratului terestru neocrotite de cer fiind populate de barbari. Titlul aruncă deja cititorul în tainele împărăției chineze și promite o călătorie într-o lume fabuloasă.

Matilde Asensi a imaginat o poveste extraordinară: în 1923, Elvira de Poulain, pictoriță spaniolă se trezește brusc cu o mare pierdere (moartea soțului ei care locuia de ani buni la Shanghai) și un câștig nedorit (nepoata Fernanda, rămasă orfană). Cele două ajung astfel în “Parisul Chinei”, oraș cosmopolit și misterios în același timp, unde le așteaptă surprize peste surprize: Guy de Poulain locuise într-o casă chineză, nu în colonia franceză, și a fost ucis în împrejurări ciudate.

Un jurnalist irlandez și un anticar chinez elucidează împrejurările morții, iar Elvira însăși găsește o casetă plină de chinezării, obiecte marcate de semne și de ideograme, cu valoare simbolică, de neînțeles pentru ea. Așa că Elvira împreună cu nepoata ei Fernanda acceptă dezvăluirile celor doi: caseta poate duce la comoara aflată în mormântul Primului Împărat al Chinei, căutată de eunuci și de japonezii dornici să restaureze monarhia, folosindu-l pe tânărul Puyi, ca împărat-marionetă, însă și de Banda Verde. Tuspatru pornesc în expediția ce-i duce departe, luându-l cu ei și pe Biao, servitorul chinez instruit de călugării iezuiți.

Așadar, o comoară, mormântul Primului Împărat considerat demon secole întregi și intrat în legendă… iată aventura ce captivează cititorul dornic să urmărească peripeții ieșite din comun. De la “Cărăbușul de aur” de E.A. Poe, căutarea comorilor fascinează cu arsenalul de hărți, semne și codificări ce pun la încercare imaginația și perseverența “vânătorilor”, iar aventura de aici oferă de toate, dar în manieră… chineză!

Peripețiile cer familiarizarea celor două femei cu străvechi științe și arte, cu legende ale împăraților și dinastiilor, cu tehnici de luptă ale călugărilor și viața în mănăstiri, cu munții sfinți și arhitectura orașelor, cu feng-shui, geomanție folosite pentru a alege locul unde să fie construit mormântul imperial, cu taiji și alte numeroase practici venite din vechime și păstrate până în secolul XX.

Romanul inițierii dublează romanul de aventuri: mai întâi cei doi adolescenți, Fernanda și Biao, trec prin numeroase încercări care îi transformă, au multe de învățat de la înțeleptul anticar, începând cu scrisul și cititul și continuând cu istoriile ce luminează trecutul țării și civilizația chineză. Căutarea comorii îi îmbogățește cu alte comori spirituale ce le aduc o cunoaștere superioară și altă viziune asupra lumii. Enigme și jocuri, coduri și simboluri le apar în cale și le provoacă inteligența, le șlefuiesc subtilitatea.

Epica plină de răsturnări de situații, lupte spectaculoase și suspans continuu prilejuiește și o confruntare a celor două culturi, cea occidentală și orientală. Elvira și Fernanda aduc cu ele prejudecățile europene și le leapădă una câte una, tot ce văd și înțeleg din civilizația milenară nu doar le fascinează, ci le și schimbă, încât se întorc transformate profund în Europa. Primesc și o lecție de patriotism de la anticarul chinez care punctează de fiecare dată tot ce ține de poporul și de țara lui.

Nu în ultimul rând, “Totul sub Cer” se citește ca palpitant ghid de călătorie într-o cultură atât de veche, de bogată încât inevitabil va zgândări cititorii să caute și alte cărți legate de China. Cartea deschide portițe spre atâtea “chinezării”, una mai interesantă decât alta, că începi să-i înțelegi pe cei pasionați de Orient, care simt că le-ar mai trebui două-trei vieți ca să descopere toate minunățiile sale. Poate că romanul scriitoarei spaniole va declanșa fascinația față de China, așa cum “Shogun” de James Clavell a stârnit imensa curiozitate față de Japonia medievală…

Matilde Asensi, Totul sub Cer, traducere din limba spaniolă de Dragoș Cojocaru și Alina Țiței, Editura Humanitas fiction, 2011, 432 pag.