glonțul predestinat/ de Vali Orțan

fiecare soldat

are un glonț predestinat.

în fiecare dimineață,

îmi beau cafeaua,

apoi mă arunc în

vâltoarea zilei.

urc în taxi, zâmbind,

mă așez comod

pe locul mortului,

gândindu-mă că iarăși

îi voi trage clapa morții.

purtăm în suflet

(ca pe o povară)

doar femeile care

nu ne-au iubit.

tu așteaptă-mă, iubito!

pune un scaun în plus la masă!

poate, cândva

(ostenit de jocul cu moartea),

voi coborî din taxi

și mă voi așeza pe scaunul

gol și trist

ca o poveste de Andersen.

înainte să urc

în alt taxi, îți voi povesti că,

răzvrătit pe propria-i statornicie,

Narcis aruncă pietre în apă.

fiecare soldat

are un glonț predestinat.

uneori se întâlnesc

soldatul, războiul

și glonțul.

Din volumul Glonțul predestinat, ed. Grinta, 2015, apărut în Colecția Poezia Vie, inițiată și coordonată de Asociația Culturală Direcția 9.

Volumul a fost lansat sâmbătă, 25 aprilie, la Cafeneaua TONKA din Piața Amzei – București. 

Vali Orțan s-a născut în 1970 în localitatea  Balș, județul Olt. Absolvent al Universității „Spiru Haret” din București – Facultatea de Drept.

A mai publicat volumul de poezie   „Ikebana surâsului: prea multă lumină doare”, ed. Geea, Botoșani, 2004, volum premiat la Concursul National „Porni Luceafărul…”, Botoșani, ediția 2003, cu premiul editurii Geea și al revistelor „Contemporanul-Ideea europeană” și „Unu”.