Google sărbătorește 130 de ani de la nașterea scriitorului Franz Kafka

 Google sărbătorește, miercuri, printr-un logo special, 130 de ani de la nașterea celebrului scriitor Franz Kafka, autorul unor romane celebre precum “Procesul”, “Castelul” și “Metamorfoză”.

De altfel, noul logo al Google este o reprezentare a romanului său din 1915 “Metamorfoza” care l-a făcut celebru în lumea întreagă. Romanul este povestea lui Gregor Samsa, care se trezește în patul lui, după o noapte tulbure, și își dă seama că s-a metamorfozat într-o insectă monstruoasă. Imaginea insectei, cu pălărie pe cap și o valiză în mână, deschizând o ușă (simbol al metamorfozei), este inclusă între literele logoului, care par formate din alte insecte.

Franz Kafka s-a născut pe 3 iulie 1883, la Praga (pe atunci parte a Imperiului Austro-ungar) și a fost un scriitor evreu de limbă germană. A început să scrie în 1908, primele sale lucrări fiind publicate în acea perioadă. Romanele sale sunt caracterizate printr-o viziune halucinantă, grotescă și ciudată asupra realității, marcată de expresionism și suprarealism, în care condiția tragică a omului este reprezentată parabolic.

Romanele și nuvelele lui Kafka, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic (“Procesul”, 1925, “Colonia penitenciară”, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenței sale civice (“Castelul”, 1926), fie dezintegrarea relațiilor interumane (“Metamorfoză”, 1915). Impresia de coșmar și tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, în formă de parabolă, obsesivă.

Kafka a suferit de o depresie cronică, de care a încercat să se vindece prin mijloace naturiste, însă, în 1917, a fost diagnosticat cu tuberculoză. Internat într-un sanatoriu din Italia, starea sănătății i s-a agravat și, din 1922, nu a mai putut lucra. A urmat un nou tratament într-un sanatoriu din Kierling, lângă Viena, care însă s-a dovedit ineficient. Pe 3 iunie 1924, Franz Kafka a murit.

După moartea sa, ceea ce a rămas din operele sale – mare parte necunoscute publicului până atunci – a fost publicat de poetul Max Brod, prietenul și legatarul său testamentar, pe care scriitorul îl rugase să ardă manuscrisele, lucru pe care acesta nu l-a dus la îndeplinire.

Anul trecut, un tribunal israelian a ordonat ca arhivele scriitorului Max Brod, ce conțineau texte scrise de Franz Kafka, să fie transferate Bibliotecii Naționale a Israelului, punând astfel capăt unor controverse care s-au întins pe durata a peste patru decenii. Instanța a considerat că manuscrisele din colecția Brod trebuie să fie remise Bibliotecii Naționale din Ierusalim, potrivit dorinței exprimate de Max Brod.
Mai precis, Max Brod, neținând cont de ultima dorință a prietenului său a păstrat aceste manuscrise, pe care le-a salvat, în 1939, când s-a refugiat la Tel Aviv, după invadarea Cehoslovaciei de trupele naziste. Brod a decedat la Tel Aviv în 1968 și le-a lăsat prin testament secretarei și presupusei sale amante Ester Hoffe. Când aceasta a murit, în 2007, la vârsta de 101 ani, cele două fiice ale sale, Eva Hoffe și Ruth Wiesler, au moștenit această colecție de documente.

În testamentul său, Max Brod i-a cerut secretarei sale Ester Hoffe să doneze la rândul ei toate bunurile sale, evaluate la mai multe milioane de dolari, “Universității ebraice din Ierusalim sau Bibliotecii municipale din Tel Aviv sau unei alte instituții din Israel sau din străinătate”.

Însă fosta secretară, decedată în 2007, și-a lăsat toate bunurile celor două fiice ale sale, iar colecția Brod a devenit astfel subiectul unor aprige dispute între instituții universitare, arhivele naționale germane și israeliene și moștenitorii lui Ester Hoffe.
La începutul procesului deschis contra moștenitorilor acesteia, în 2009, statul Israel a solicitat să i se predea toate aceste documente, considerând că aceasta a fost ultima dorință a lui Max Brod, însă fiicele lui Ester Hoffe au spus că Brod a donat mamei lor acele arhive, iar Ester putea să dispună de ele după cum dorea.

Esther Hoffe, care a administrat averea lui Max Brod până la moartea ei, a vândut Arhivei naționale germane manuscrisul romanului “Procesul”, pentru aproximativ două milioane de dolari. Biblioteca Națională a Israelului a cerut, însă, Germaniei să predea acest manuscris.

Dea lungul anilor, și alte documente din colecția Brod au fost vândute unor colecționari, în timp ce restul manuscriselor au fost depuse în seifurile unor bănci din Israel și din Elveția.

Anul trecut, însă, instanța israeliană a decis că “textele lui Kafka, precum toată colecția Brod, nu pot fi considerate un cadou al doamnei Hoffe pentru fiicele sale”.
Oren Weinberg, directorul Bibliotecii Naționale a Israelului, a salutat atunci această decizie, despre care spunea că “va duce la îndeplinirea dorinței lui Max Brod de a difuza operele lui Kafka în rândul iubitorilor de literatură din Israel și din lumea întreagă”.