Grecia - România: EVAZIUNEA FISCALĂ

GRECIA

Grecia pierde anual 13 mld. euro din cauza evaziunii fiscale și a corpuției din rândurile funcționarilor din administrația publică, potrivit unor estimări citate de presa internațională.

Administrația de la Atena a pus pe picioare un sistem de taxe – ce include TVA, taxa pe proprietăți, pe încălzirea centrală sau accizele din energie – cu “autocolectare”, adică taxe incluse în prețuri și care ajung în conturile statului prin consum, fiscalizarea la nivelul companiilor rămâne scăzută. Oficialii eleni estimau la sfârșitul anului trecut că statul colectează numai 20% din banii pe care ar trebui să îi ia din conturile companiilor. Restul de 80% al banilor este împărțit egal între datoriile șterșe și cele neplătite ca urmare a corupției din administrația publică greceacă.

Presa internațională nota la sfârșitul anului trecut că unul dintre oficialii de top ai băncii naționale a Greciei declara că diferența dintre taxele plătite în 2011 de greci și cât ar fi trebuit să plătească în mod normal ar fi acoperit întreg deficitul bugetar. Mai mult, alte estimări arată că economia subterană din Grecia se ridică la 27,5% din PIB.

ROMÂNIA

Evaziunea fiscală reprezenta în 2010 10,3% din PIB, potrivit ultimul raport al Consiliului Fiscal. Or, la un PIB de aproape 120 mld. euro, în 2010, acest lucru înseamnă 12 mld. euro, adică mai mult decât întregul volum de salarii plătite de stat și dublul cheltuielilor de capital (investițiile statului) într-un an.

Cea mai mare evaziune se înregistrează, potrivit documentului citat, în cazul CAS, TVA și a impozitului pe venit. Ponderea salariaților în economia “neobservată” a sărit de la 21,4% din totalul economiei, în 2000, la 35,3% în 2011 și așa se explică de ce numărul salariaților înregistrați în conturile naționale erau, în 2011, de 6,64 mil. persoane, iar cel raportat de angajatori de doar 4,29 mil. persoane – ceea ce înseamnă că, în România, sunt 2,3 mil. joburi la negru.

Totalul evaziunii pe principalele componente (impozit pe venit, CAS și TVA) a crescut de la 17 mld. lei, în 2004, la 53 mld. lei, în 2010. În condițiile în care ponderea veniturilor în PIB este de 31-33% acest lucru înseamnă că evaziunea fiscală reprezintă 40% din veniturile statului și este clar că, așa, statul a putut interveni masiv în susținerea economiei cheltuind sume suplimentare în criză.