Grecia-România: PONDEREA VENITURILOR ÎN PIB

GRECIA

Guvernul de la Atena nu a reușit în niciunul din ultimii zece ani să ducă veniturile bugetare în PIB peste pragul de 35% cu toate că media europeană este în jur de 45%.

În patru din ultimii cinci ani raportul dintre veniturile bugetare și PIB a coborât însă în cazul Greciei sub 30%.

Astfel, în 2007, primul an în care criza a început să își facă simțită prezența în economia mondială, Atena a reușit să strângă venituri bugetare care au acoperit 29,3% din PIB pentru ca în anul următor suma să crească cu numai 0,1%.

În 2009 veniturile bugetare au coborât la 28,9% pentru ca în 2010 să revină peste pragul de 30%.

Incapacitatea autorităților de la Atena de a colecta taxe la bugetul de stat vine și în contextul în care media țărilor din zona euro se ridică la 36,4%.

Spre exemplu, același raport în Germania se ridica la sfârșitul anului 2010 la 38,7%, iar în Olanda era de peste 39%.

ROMÂNIA

România nu reușește, asemenea Greciei, să treacă de mediocrul procent de 31-33% de colectare a veniturilor ca pondre în PIB- cu 12% mai puțin decât media europeană (44% din PIB). În condițiile în care fiscalitatea nu este pe treapta cea mai de jos, este clar că sistemul de taxe și impozite este așezat pe o bază greșită.

Situația de anul trecut a fost relevantă: PIB-ul a crescut cu 2,5%, mult mai mult decât estimările, dar nu a tras cu sine și veniturile statului, dimpotrivă, ele au scăzut ca pondere în PIB, ceea ce a făcut ca 2011 să fie unul dintre cei mai proști ani în această privință. Ce spune Consiliul Fiscal despre această situație? Colectarea slabă este asociată cu o administrare ineficientă și o birocrație excesivă.

Așa se face că România colectează pe TVA, de exemplu, ca procent din PIB, mult mai puțin decât alte țări care au nivelul Taxei pe Valoarea Adăugată mai mic.

De exemplu, România a colectat 8,4% din PIB venituri din TVA în anul 2011, la fel ca Estonia, în condițiile în care cota legală de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% față de 20%).