Grecii caută soluții pentru a scăpa de austeritatea cerută de creditorii internaționali

Criza datoriilor macină societatea elenă și economia, care ar putea rămâne în recesiunea o perioadă în­de­lungată, scrie The Wall Street Journal.

Micile afaceri, care formează “inima” economiei grecești și piatra de temelie a clasei de mijloc, dau faliment, săracii devin și mai săraci, iar mișcările de protest devin tot mai ample și violente. Săptămâna trecută demon­stranții au blocat o paradă militară anuală care avea loc în Salonic, al doilea oraș al Greciei, iar președintele elen a părăsit manifestația în huiduielile mulțimii.

“Guvernul a reușit să îmbună­tățească două lucruri. Unul este traficul deoarece mașinile nu mai circulă din cauza prețului benzinei. Al doilea este nivelul colesterolului deoarece nu mai avem bani să cumpărăm mâncare”, povestește Giorgios Athanasiadis, fost angajat al unui șantier naval. El evidențiază statisticile dure: sute de mii de oameni șomeri și mii de oameni rămași fără adăpost.

“Nu mă aștept ca lucrurile să revină la normal în următorii zece ani”, spune Christos Athanasopoulos, un inginer pentru construcții civile din Atena. Contractele guvernamentale încep să dispară, iar statul a rămas în urmă cu plata obligațiilor către furnizori. Din această cauză firma lui s-a dezintegrat și din 50 de angajați, câți avea în 2005, acum mai are doar cinci. “Acest fel de afacere este cel care poartă greul crizei. Cei cinci angajați care au rămas sunt un grup unit de muncitori experimentați. Nu prea am ce să le dau de făcut, dar îi țin în cazul în care situația se va îmbunătăți. Un mare procentaj de noi ingineri pleacă în alte state, precum țările arabe, Australia sau Germania”, a adăugat Athanasopoulos.

Pentru a rezolva criza datoriilor de stat, Europa impune reforme fiscale radicale care trebuie adoptate rapid. Statelor li se cere să renunțe la politicile paternaliste care ofereau stabilitate și confort cetățenilor, dar care stimulau cheltuielile bugetare excesive. Întrebarea care se pune însă este dacă aceste măsuri vor putea fi luate fără a stârni revolte violente în rândul populației. “Am atins deja limitele în scăderea pensiilor și salariilor din toate domeniile”, spune Louka Katseli, fost ministru al muncii și membru al parlamentului.

Situația economică și socială precară a alimentat criza politică. UE s-a bazat pe capacitatea premierului Papandreou de a forța trecerea măsurilor nepopulare prin majoritatea deținută de partidul său în parlament. Până acum a reușit acest lucru, dar nu se știe dacă va reuși pe viitor.

“Europa solidarității, coeziunii și cooperării se prăbușește. Votez pentru noile măsuri, dar am probleme serioase cu conștiința mea, la fel ca mulți de aici, cu privire la drumul pe care țara se îndreaptă. Este ultima oară când voi vota pentru așa ceva”, a declarat parlamentarul socialist Vaso Papandreou în ziua în care legislativul a aprobat un nou set de măsuri de austeritate.

Majoritatea grecilor învinovățesc clasa politică pentru criză și pentru că nu reușesc să o stăvilească. Atât socialiștii, cât și conservatorii, atunci când s-a aflat la guvernare, au încărcat aparatul de stat cu numeroși bugetari loiali partidului. Grecia are acum mii de profesori fără clase și birocrați care nu fac nimic, dar care primesc salarii. Rezultatul este o țară cu o datorie publică imensă și cu un aparat de stat supradimensionat care nu poate face față crizei.

“Ne este teamă că vom deveni o țară din lumea a treia. Nu este doar o chestiune de ordin financiar. Ceea ce este acum în joc este distrugerea a tot ce ne-am străduit să construim, a ceea ce grecii au realizat în ultimii 30 de ani”, concluzionează scriitorul Apostolos Doxiadis.