Greu de scos venituri fără creștere

Guvernul Boc mizează pentru anul viitor pe o creștere a veniturilor totale cu peste 9%, la aproape 200 mld. lei, însă în ipoteza unei creșteri economice de 3,5-4% care nu mai este deloc credibilă.

Deocamdată, autoritățile române nu au actualizat indicatorii macro pentru 2012 pe care trebuie funda­mentat bugetul. Odată ce prognozele vor fi actualizate, Finanțele trebuie să refacă schițele proiectului de buget.

Deși 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, în ultima perioadă au apărut chiar prognoze ce indică o creștere economică mai slabă decât în acest an. Cert este că acum nu există o prognoză oficială privind creșterea economică de anul viitor, care este esențială pentru construcția bugetului.

Executivul nu poate să-și facă bugetul pe 2012 fără indicațiile misiunii FMI care vine la București de-abia pe 25 octombrie, astfel că și-a asumat încă o dată încălcarea obligației legale de a trimite proiectul în Parlament până la jumătatea acestei luni, astfel încât să existe timp suficient de dezbatere.

Președintele Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu, a adus în discuție și Comisia Europeană, susținând că estimările CNP, pe care se fundamentează construcția bugetară, vor fi publicate după anunțul Comisiei dinspre sfârșitul acestei luni, care va include previziuni actualizate pentru toate țările europene, inclusiv pentru România.

Analiștii au recomandat o abordare prudentă la întocmirea bugetului pentru anul viitor, impunându-se măsuri suplimentare de consolidare fiscală. În condițiile ajustării estimării de creștere economică de la 4% la 2% – cifră spre care converg majoritatea prognozelor, plusul de deficit bugetar ar ajunge la 0,8%-1% din PIB, conform estimărilor. Problema este că deficitul bugetar ar trebui să fie ajustat anul viitor la 3% din PIB, față de 4,4% din PIB în acest an.

Experiența arată că autoritățile s-au bazat în anii trecuți pe ipoteze nefundamentate, care au fost ulterior infirmate de realitate și a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA. Rezultatele puțin încurajatoare legate de îmbunătățirea colectării nu ar justifica o proiecție hazardată a Guvernului Boc legată de veniturile bugetare.

Guvernele care s-au perindat de-a lungul anilor au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste și au prognozat venituri bugetare mult mai mari comparativ cu încasările din anul precedent, riscând o supraestimare a posibilităților de a strânge impozite.

Însă, indiferent de regimul de taxare din România, veniturile publice ca pondere din PIB au rămas la un nivel relativ constant, de circa 30%.

Cum ar putea crește veniturile

Teoretic, potențial de creștere a veniturilor există, în principal prin creșterea ratei de colectare la buget, dar România are cu certitudine o problemă la acest capitol. Creșterea gradului de colec­tare ia timp, iar o majorare a taxelor nu ar fi indicată având în vedere revenirea lentă a economiei.

La nivelul UE, cota TVA a fost majorată în multe țări și este de așteptat să nu mai revină la vechile valori, cel puțin până când deficitele bugetare nu se încadrează în ținta de sub 3% din PIB. Însă exemplul Ungariei, care a anunțat că de la 1 ianuarie 2012 majorează TVA la 27% (păstrând și cote intermediare de 15% și 8%), arată că TVA, chiar dacă a ajuns la 24% în România, poate să fie majorată suplimentar. Contrar ideii acreditate de politicienii locali, Comisia Europeană nu impune un plafon maxim pentru TVA, problema Bruxelles-ului fiind de fapt cotele reduse.

Contribuțiile sociale sunt deja destul de mari, iar o majorare a cotei unice nu ar fi indicată.

Investitorii străini cer reducerea TVA și a contribuțiilor sociale, care ar fi mai mult decât binevenite pentru oamenii de afaceri și pentru consu­matori.

Mai este și problema evaziunii fiscale, unde autoritățile au câmp de manevră.

“Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în România nu ține de putință, ci de voința politică, deoarece există suficient spațiu de îmbunătățire a eficienței colectării, precum și cheltuirii banului public. Realizarea unui deficit bugetar de 3% din PIB, în condițiile diminuării prognozei de creștere economică ar fi posibilă prin continuarea restructurării aparatului bugetar, prin reducerea numărului funcționarilor publici, care vor induce scăderea cheltuielilor cu salariile, precum și cu bunurile și serviciile”, spune Melania Hăncilă, economistul- șef al Volksbank.

În Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014, nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat să crească de la un nivel de 33,6% din PIB în anul 2011 până la 33,9% din PIB în anul 2012 în principal pe seama creșterii semnificative a absorbției fondurilor europene post-aderare.

Rămâne de văzut cât de multe fonduri europene vom absorbi. Evoluția din ultimii ani nu este foarte încurajatoare: din 2007 până în prezent în economia locală au intrat doar 725 mil. euro, bani curați de la Bruxelles, adică 3,7% din fondurile puse la dispoziție de UE.

Ce s-a întâmplat cu veniturile în ultimii ani

După introducerea cotei unice în 2005, veniturile bugetare s-au înscris pe un trend ascendent. Sumele colectate în 2008 au ajuns la 165,5 mld. lei, dublu față de nivelul din 2004.

În 2009 însă, când economia s-a cufundat în recesiune înregistrând un declin de 7,1%, veniturile bugetare au scăzut cu circa 5%.

Pentru a aduce mai mulți bani la buget autoritățile au optat anul trecut pentru majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, la 24%.

TVA aduce cei mai mulți bani la bugetul de stat, fiind a doua resursă pentru bugetul general după contri­buțiile sociale. Evoluția încasărilor din TVA este influențată de nivelul cotei, dar și de tendința vânzărilor cu amănun­tul și gradul de evaziune fiscală, sumele colectate la buget fiind de natură să crească pe măsură ce consumul și economia își revin.