Grila și grilul

Gratia, grila și grilul sunt cuvinte înrudite, care au pe scara etimologică un îndepărtat strămoș comun: latinescul cratis. Varianta populară (neatestată) *gratis a lui cratis a devenit românescul gratie, iar diminutivul craticula “grătar mic, grătărel” a devenit în franceză grille, substantiv feminin, care și-a creat și un masculin gril, atestat încă de pe la 1300, cele două cuvinte fiind folosit indistinct până în secolul al XVII-lea, când gril s-a specializat pentru grătarul de prăjit carnea. Engleza are, împrumutate din franceză, și grilajul ornamental (grille, cu o primă atestare pe la 1660), și grătarul folosit în scopuri culinare (grill, cu prima atestare pe la 1700). Româna a luat, în epoca de îmbogățire masivă cu neologisme latino-romanice, din franceză grila și, mult mai recent, din engleză, grilul, care se suprapune perfect peste mai vechiul grătar (altfel spus, este un împrumut inutil).

Dicționarele românești de limbă consemnează, pentru grilă, sensurile “clasice” cu care a intrat din franceză. În ultimele decenii, substantivul a dezvoltat, însă, fie prin evoluția internă a limbii române, fie prin calchiere, sensuri și sintagme noi. Să urmărim câteva:

1. (auto) “Grătar, de obicei cromat, din partea frontală a unui automobil”: “Numai farurile și grila radiatorului au fost schimbate radical, alături de stopuri și hayon. În rest, Dacia este cea pe care o cunoaștem cu toții.” (Adev. 1 III 10).

2. Grilă salarială (după fr. grille des salaires) “sistem de ierarhizare a salariilor”: “În iunie li s-a promis [mecanicilor de locomotivă] că li se vor calcula salariile după o nouă grilă.” (R.l. 18 VIII 93 p. 9).

3. “Treaptă de salarizare”: “Am primit în plus două grile (două niveluri în grila după care este salarizat personalul RATB n.r.). În medie, două grile înseamnă 160-180 de lei.” (Adev. 1 IV 10).

4. Grilă de programe (după fr. grille de programmes) “sistem de încadrare orară a programelor radio-tv”: “Filmele și serialele vor ocupa un loc important în grila toamnei.” (G. 29 IX 07 p. 18).

5. Grilă de repartizare “sistem de repartizare pe locuri prestabilite”: “Comitetul Executiv al CDR […] a avut ca punct principal pe ordinea de zi stabilirea grilei de repartizare, între formațiunile membre, a candidaturilor pentru locurile eligibile în alegerile parlamentare din noiembrie 1996.” (R.l. 14 VIII 96 p. 3).

6. (sport) Grilă de start (după fr. grille de départ) “ierarhie pentru plecarea în cursă stabilită după rezultatele anterioare”: “Plecată ultima pe grila de start în calificări, slovena a strâns apoi din dinți și a reușit să se califice până în finală!” (Adev. 19 II 10).

7. “Tip de examen la care se răspunde prin bifarea variantei corecte; lista cu întrebări și răspunsuri de rezolvat”: “Grila de examen a sosit de la București, iar plicul a fost deschis în prezența acestor ofițeri.” (Telegraf 18 VIII 07).

8. (sport) Grilă de formare “sistem de stabilire a procentului din sumele de transfer ale unui sportiv cuvenite cluburilor la care acesta s-a format”: “Reprezentanții CSJ Știinta «U» Craiova au mers la sediul Universității Craiova pentru a depune o cerere prin care solicitau să le fie plătită grila de formare pentru șase juniori…” (Cotid. 27 XI 07).

9. pl.tant. (alim.) “Fursecuri preparate din cocă și miere, în formă de grilă”: Grilele sunt foarte gustoase.

10. (lit.) Grilă de lectură (după fr. grille de lecture) “interpretare a unui text etc. în funcție de o ideologie sau de gusturile epocii”: “În aceeași grilă de lectură se cuvine să citim, prin urmare, întregul volum, ca pe un «roman» en miettes al educației estetice și sentimentale…” (Ziarul de Duminică 9 II 10).

În lumea consumismului contemporan, nimic nu pare a fi mai rău decât să te situezi în afara grilei și să nu-ți poți permite un gril…

Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (“Dicționarul de Cuvinte Recente”), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, București). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universității București). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista “Lumea” (1978-83), redactor la Editura Politică și ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor și administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător și publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferințe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătărețu, Fărâmiță Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul și conservele de casă. Dorințe: să aibă nepoți. Are un nepot.