Guvernul a tăiat bugetarii de la școli și spitale, nu din ministere

Cele mai multe reduceri de posturi din sistemul bugetar au fost suportate de administrațiile locale, unde s-au redus circa 63.000 de posturi din cele 88.000 de posturi pe care guvernul a raportat că le-a redus pe parcursul primelor 10 luni ale anului trecut, arată o analiză a ZF.

Din cele 63.000, 19.000 sunt în educație iar 13.000 în spitale. Autoritatea centrală în schimb, adică ministerele și instituțiile finanțate de la bugetul de stat, au făcut în total doar 25.000 de reduceri, cu toate că numărul de bugetari în administrația locală și cea centrală este aproximativ același, adică aproape 650.000 la fiecare. În perioada decembrie 2009- octombrie 2010 au fost restructurate peste 88.000 de posturi din sectorul bugetar, cele mai multe fiind în rândul funcționarilor din autoritățile executive locale (primării, consilii județene și agenții locale), de unde au dispărut peste 33.000 de posturi ocupate, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).

La sfârșitul lunii octombrie 2010 erau 1,291 milioane de bugetari, față de 1,379 milioane în decembrie 2009. Pe locul doi în topul celor mai multe restructurări intră tot instituțiile finanțate din bugetele locale, întrucât din învățământul preuniversitar s-au tăiat 19.000 de posturi, în timp ce numărul de angajați din spitale s-a redus cu aproape 13.000 de posturi.

La polul opus stau însă instituțiile din administrația centrală, adică ministerele, care au redus numai 9.000 de posturi. Unu din trei angajați din ministere care a fost dat afară lucra la Ministerul Agriculturii, care a redus 3.600 de posturi. În schimb, numărul de angajați de la Ministerul de Interne a crescut cu aproape 1.500 în aceeași perioadă în care guvernul a spus că face debirocratizare.

Nu se știe însă câte dintre aceste restructurări au reprezentat concedieri și câte au fost tăieri din organigramă a unor posturi vacante.
“Diferența dintre datele inițiale din decembrie 2009 și cele din octombrie 2010 în ceea ce privește numărul posturilor ocupate reprezintă mișcări care au avut loc (intrări și ieșiri) și nu neapărat concedieri. Institutul Național de Statistică nu deține astfel de date”, explică reprezentanții biroului de presă al INS.

În cadrul județului Buzău, de exemplu, s-au restructurat 367 de posturi din învățământul preuniversitar, majoritatea fiind în rândul personalului nedidactic auxiliar.

“La liceul la care lucrez, a avut loc o reducere a angajaților din serviciile conexe. Spre exemplu, acolo unde erau opt angajați pentru curățenie, s-a redus numărul până la cinci. Restul ori au ieșit la pensie, ori lucrează cu jumătate de normă la acest liceu și cu jumătate de normă la altă școală. Nu s-a pus problema restructurării de posturi la profesorii titulari. Dacă e nevoie, un profesor poate preda la patru școli cu jumătate de normă și să fie titular la cea la care are cele mai multe ore”, spune Marcel Sultănescu, inspector școlar în cadrul Inspectoratului din Buzău și profesor de informatică în cadrul liceului teoretic “Alexandru Marghiloman”.

“La inspectoratul școlar, de exemplu, unii inspectori au rămas cu jumătate de normă și cealaltă jumătate de normă a fost la o școală. În mod clar, prin noua lege a educației vor mai exista și alte restructurări, însă cred că se vor face abia după 1 septembrie”, a adăugat Sultănescu.

În opinia lui Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale “Cartel Alfa”, care are un milion de salariați membri (dintre care 400.000 sunt bugetari), statisticile legate de numărul de posturi pe care sunt încadrați salariați, precum și numărul de posturi vacante din fiecare instituție ar trebui precizate într-o anexă de la bugetul fiecăreia.

“Restructurarea este falsă pentru că nu s-a făcut o analiză de cost a procesului. Nu se face o restructurare în sensul economisirii, ci se trec banii de la cheltuielile cu personalul la o altă structură contabilă. O parte din acești bugetari «concediați» lucrează pentru firme către care s-au externalizat serviciile instituțiilor de stat, iar alții au fost angajați cu contracte de colaborare. Însă practica din mediul economic ne arată că, uneori, prin externalizare se pot majora costurile”, a spus Hossu, care a adăugat că acest lucru se poate observa și din evoluția cheltuielilor bugetare. De altfel, deși cheltuielile salariale bugetare au scăzut cu 8,5% în noiembrie 2010 față de perioada similară din 2009, cheltuielile totale din bugetul de stat au crescut cu 2,4% în aceeași perioadă, potrivit datelor din execuția bugetului general consolidat publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Minus 3.600 de posturi la Agricultură

Cu toate acestea, Hossu a admis că la Ministerul Agriculturii au existat și concedieri de personal în urma procesului de restructurare.

De altfel, Ministerul Agriculturii a raportat cu peste 3.600 de posturi mai puține față de 2009, având la finele lunii octombrie 7.511 posturi ocupate, față de cele peste 11.115 posturi finanțate de la bugetul de stat la finele lui 2009. În acest minister s-au făcut restructurările aferente numărului de posturi finanțate pentru acest an, de 7.566 de salariați.

“Restructurările au fost mai mult din disponibilizări de oameni decât eliminări de posturi vacante, care erau neglijabile. Nu am în față o situație certă cu privire la pozițiile restructurate, însă numai eu am semnat câteva zeci de decizii de concediere de când am venit în minister. Restructurarea va continua, nu știu încă până la ce număr face concedieri”, a spus Valeriu Tabără, care este ministrul agriculturii din luna septembrie. Tabără a precizat că o mare parte din oameni au plecat din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), dar și din direcțiile agricole și mai urmează să se facă restructurări și în cadrul Agenției Domeniilor Statului (ADS) și în cadrul Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF).

Cu toate acestea, pe site-ul APIA, de exemplu, au fost postate câteva zeci de posturi vacante pe parcursul anului trecut, o mare parte fiind pentru ocuparea unor funcții vacante. La centrul APIA din Alba, de exemplu, pe 30 decembrie 2010 a fost postat un anunț de organizare a unui concurs pentru ocuparea postului de consilier principal în Câmpeni, post care este în prezent temporar vacant.

“Ce anunță premierul nimeni nu poate verifica”

La finalul lui 2010, premierul Emil Boc a anunțat că, la finele lunii noiembrie, în instituțiile de stat existau 1,274 de milioane de bugetari, adică cu peste 100.000 de bugetari mai puțini decât anul trecut și cu peste 123.000 mai puțini decât la sfârșitul lui 2008. Paradoxal însă, rata șomajului a scăzut exact în lunile în care statul a anunțat că s-au făcut cele mai multe concedieri. Șomajul a scăzut timp de opt luni consecutiv anul trecut, ajungând la o rată de 6,95% în luna noiembrie, aferentă unui număr de 633.000 de șomeri.

“Eu știam de 70.000 de posturi restructurate. Ceea ce anunță premierul nimeni nu poate să verifice. Nu există o structură clară a numărului de salariați din fiecare instituție. Aceste anunțuri de disponibilizare sunt parțial de fațadă pentru acordul cu FMI, iar parțial sunt ca să acopere unele măsuri anormale luate de Guvern. Numai în România se întâmplă ca o persoană care este salariată să fie asistată social”, a mai spus Hossu.

Ministerul Turismului, cu peste 900 de angajați în plus față de 2009

Numărul de angajați aflați în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) a crescut de peste două ori anul trecut față de 2009, ajungând la un efectiv de peste 1.570 de salariați în octombrie anul trecut, față de 661 de salariați aflați pe statele de plată ale acestui minister la finele lui 2010. Motivul?

“Au fost niște modificări de ordin legislativ și au fost comasate diverse instituții care au trecut în subordinea MDRT, cum ar fi Inspectoratul de Stat în Construcții. Era imposibil să se facă angajări pentru că acestea sunt sistate”, au spus oficiali din minister care nu au dorit să fie citați. În 2009, la Ministerul Turismului erau bugetate numai 229 de posturi înainte de fuzionarea cu Ministerul Dezvoltării.

De altfel, patru hotărâri de guvern și o ordonanță de urgență au fost date anul trecut pentru restructurarea acestui minister. Astfel, 875 de oameni din Inspectoratul de Stat în Construcții au trecut în subordinea MDRT, în timp ce alte aproape 160 de posturi au fost restructurate din rândul celor destinate funcționarilor care lucrau în cadrul acestui minister, o parte din ei fiind consilieri pentru afaceri europene. La aceștia se mai adaugă și o parte din cei 1.116 angajați din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comerț și Turism, care a intrat de anul trecut în subordinea Ministerului Economiei.

În bugetul pentru 2011, la Ministerul Turismului sunt prevăzute un număr de 1.606 salariați, în scădere cu aproape 290 de posturi față de 2010.

Angajații din acest minister sunt printre cei mai privilegiați bugetari, cu un salariu de bază mediu de peste 4.800 de lei, mai mult decât dublu față de salariul mediu brut obținut de un funcționar din administrația publică, care este de 2.170 de lei.

Cum s-a făcut restructurarea?

În timp ce companiile private mari plătesc zeci de mii de euro pentru servicii de consultanță în restrucurare pentru a-și păstra în companie cei mai performanți angajați, se pare că statul nu a folosit astfel de metode când a decis să facă disponibilizări.

“Nu am fost niciodată solicitați pentru a participa la o licitație privind oferirea de servicii de consultanță în restructurare în sectorul public și nici nu am auzit pe nimeni care să facă acest lucru. Totuși, am remarcat că de două luni încoace primim mai multe CV-uri de la foști funcționari publici decât de obicei”, spune Raluca Pârvu, senior consultant business development în firma de consultanță BPI Group.

Cum circulă informațiile la stat

Solicitarea ZF privind topul instituțiilor de stat care au făcut cele mai multe concedieri a fost făcută la finele lunii noiembrie și s-a adresat inițial Ministerului Muncii, de unde a fost redirecționată către Secretariatul General al Guvernului.

Pentru că nu s-a primit niciun răspuns, solicitarea s-a adresat Guvernului și Administrației Prezidențiale, care au indicat că Ministerul de Finanțe deține aceste date, iar Finanțele au spus că aceste date se găsesc la Institutul Național de Statistică. Paradoxal însă, INS citează ca sursă a datelor Ministerul de Finanțe. Încă nu se știe de unde își iau datele președintele și premierul atunci când anunță numărul de bugetari.