Guvernul angajeaza peste 8.500 de functionari care sa se ocupe de banii UE

Specialistii in fonduri europene care urmeaza sa fie angajati vor primi salarii cu 75% mai mari decat salariatii obisnuiti de la stat.

Este vorba despre o “realocare” a posturilor blocate in prezent si nu de crearea unora noi, a explicat, ieri, primul-ministru Calin Popescu Tariceanu, dupa o sedinta de Guvern extraordinara, dedicata adoptarii unor masuri pentru o mai buna absorbtie a fondurilor comunitare – banii care urmeaza sa fie primiti de la UE o data cu integrarea.

In prezent, in administratie sunt blocate in jur de 11.000 de posturi din care peste 8.500 vor fi ocupate de cei care se ocupa de banii UE.

Totodata, premierul a anuntat modificari in legislatia privind managementul fondurilor europene, ministerele Administratiei si Internelor, Me-diului si Transporturilor urmand sa preia unele atributii de la Ministerul de Finante.

Functionarii – specialisti in fonduri europene – care urmeaza sa fie angajati in perioada urmatoare in administratia centrala vor primi salarii cu 75% mai mari decat salariatii obisnuiti de la stat, astfel incat persoanele foarte competente sa fie stimulate sa se angajeze, a afirmat Tariceanu.

Potrivit ministrului de finante Sebastian Vladescu, acest lucru ar insemna ca unui referent cu salariul de baza de patru milioane de lei i se va mari salariul cu inca trei milioane, daca lucreaza cu fonduri europene. Ministerele vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor, preselectia urmand sa inceapa in 7 februarie. Cele mai multe dintre noile posturi se regasesc la Ministerul Agriculturii, care va angaja aproape 4.000 de persoane pentru Agentia de Plati pentru Interventii in Agricultura, peste 600 la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (noua denumire a agentiei SAPARD o data cu integrarea in UE) si inca 800 la Agentia Sanitar-Veterinara.

Ministerul Agriculturii va trebui sa asigure absorbtia a peste 38% din fondurile comunitare care vor fi alocate Romaniei dupa integrarea in UE. In urma acordului bugetar european din decembrie, Romania a obtinut peste 10 miliarde de euro pentru 2007-2010, fonduri structurale si de coeziune, care vor inlocui fondurile de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD.

O parte din atributiile Ministerului Finatelor vor fi preluate de Ministerul de Interne – in ceea ce priveste asistenta financiara pentru programul de dezvoltare administrativa si de Ministerul Transporturilor si al Mediului, care vor gestiona Fondul de Coeziune in infrastructura, a mai decis ieri Executivul. O alta modificare a legislatiei privind fondurile europene se refera la Ministerul de Finante care va controla modul in care autoritatile centrale si locale fac achizitiile destinate cofinantarii fondurilor structurale. Curtea de Conturi va realiza controlul ex-post, adica controlul utilizarii banilor, iar sistemul de remedii – adica monitorizarea eventualelor sesizari va fi realizata de o institutie independenta, a precizat Vladescu.

“Institutiile europene au solicitat separarea acestor controale, pentru a nu exista imixtiuni in activitatea organismelor statului”, a declarat ministrul finantelor.

Dupa aderarea la UE, accesarea fondurilor comunitare se va face in mod diferit fata de actualele programe de preaderare, pentru care partea romana si UE investesc simultan o suma egala de bani.

Cei care vor contracta proiecte din fonduri structurale sau de coeziune vor scoate toti banii din buzunarul propriu, dar la finalizarea proiectelor, daca totul merge conform calendarului stabilit cu expertii europeni, partea romana va primi inapoi 85% din contravaloarea investitiilor pe care le-a facut. Aceasta este una dintre facilitatile obtinute de Romania si Bulgaria la negocierea bugetului european la sfarsitul anului trecut, in schimbul faptului ca suma care urma sa fie primita de tara noastra a fost diminuata cu aproximativ un miliard de euro.

Tarilor din precedentul val de aderare li se rambursa doar 80% din contravaloarea proiectului, care trebuia finalizat in doi ani, nu in trei ani cum a fost negociat pentru Romania si Bulgaria.

Banii pentru cofinantarea proiectelor derulate cu fonduri europene vor proveni din bugetul national, iar in cazul proiectelor de infrastructura, Ministerul Finantelor ar trebui sa aduca in atentia Guvernului, in termen de maxim doua saptamani, o schita de hotarare de guvern referitoare la infiintarea unui Fond National pentru Infrastructura, care sa includa bani proveniti din privatizari, a mai spus premierul.

La randul sau, ministrul finantelor a explicat ca acest fond, care pentru moment nu este decat “un nume pentru o intentie”, va fi mai ales un fond de evidenta, unde va fi stabilita destinatia fiecarei sume primite. Totusi, este posibil ca acest fond sa nu stranga toate sumele obtinute din privatizari, ci o parte sa mearga catre “Pilonul II, pensii”, a adaugat Vladescu.

In Fondul National urmeaza sa intre o parte din banii obtinuti de statul roman din privatizarea BCR, dar si din ceea ce mai urmeaza sa fie vandut de AVAS, a declarat recent pentru Ziarul Financiar ministrul integrarii europene Anca Boagiu.

Discutii privind realocarea unor bani obtinuti din privatizarea BCR catre proiecte sociale au fost ridicate de Partidul Democrat in timpul negocierii bugetului de stat pe 2006, ulterior coalitia la guvernare a impartasit propunerea ca o parte din suma sa fie directionata catre fondul de pensii.