Guvernul Boc bate în cuie bugetul pe 2012. Ultima privire pe cel mai dificil act normativ

Guvernul urmează să adopte astăzi într-o ședință spe­cia­lă pro­iec­tul legii bugetului pen­tru 2012 – unul dintre cele mai dificile acte nor­ma­tive pe care le-a avut pe masă până acum, având în vedere că România tre­buie să se aștepte și să fie pregătită pentru reinstalarea recesiunii în Europa, un aspect care ar putea lovi în creșterea eco­no­mică și, deci, va pune mari probleme finanțării deficitului bugetar.

Economia a crescut peste așteptări în trimestrul al treilea al lui 2011 – cu 4,4%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, dar nu există semnale că această creștere datorată, în primul rând, agricul­tu­rii se poate menține. Creșterea econo­mică pe care mizează Guvernul în 2012 este în intervalul 1,8 – 2,3%. Însă alte insti­tu­ții sunt mai pesimiste, de pildă Raif­fei­sen Bank a scăzut ieri estimarea de creș­tere economică a României de la 1,8% la 0,5% în 2012.

Guvernul mizează în proiectul de bu­get pe creșterea veniturilor cu 7% față de nivelul de după prima rectificare din 2011.

Bugetul general consolidat pentru 2012 este construit pe venituri totale de 195,3 mld. lei și cheltuieli totale de 206,5 mld. lei. Deficitul nominal ar urma să fie de 11,2 mld. lei, reprezentând 1,9% din PIB pe metodologia cash și sub 3% pe ESA.

Pe fondul agravării crizei datoriilor suverane, în întreaga Europă domnește în­gri­jo­rarea și acesta este contextul în care Guvernul a construit bugetul din 2012 pe un deficit bugetar de 1,9%, față de 4,4% din PIB în 2011. Dar creșterea economică, drept urmare și veniturile pentru care Gu­vernul estimează un plus de 7%, pot fi puse în pericol de reîntoarcerea cu furie a cri­zei. Problema care se ridică cu acuitate este, prin urmare, cea a reducerii cheltu­ie­lilor, astfel încât finanțarea deficitului sta­bilit de 1,9% din PIB să nu fie pusă în pericol.

Menținerea în ținta de deficit trebuie să rămână obiectivul major al Guvernului întrucât costul finanțării depinde în mod fatal de acest lucru.

În condițiile în care toate estimările macroeconomice din ulti­mii trei ani au fost suprarealiste, o privire luci­dă asupra propriilor forțe ale eco­nomiei este ancora care poate menține relativa încredere a investitorilor.

Guvernul se va vedea pus în situația de a continua redimensionarea aparatului de stat pentru că ceea ce s-a făcut până acum s-ar putea dovedi, cât de curând, prea puțin.

Președintele Traian Băsescu a susținut ieri că procesul de reducere a numărului de bugetari va continua, România urmând să aibă, la finalul lui 2012, 1,1 milioane de bugetari. În ultimii doi ani din sistem au dis­părut 180.000 de posturi bugetate (con­ce­dieri, pensionări), în prezent existând 1,2 milioane de bugetari.

În căutare de bani, din ce în ce mai rari și mai scumpi, Guvernul mizează pe majorarea absorbției fondurilor europene nerambursabile. Băsescu a făcut ieri o estimare destul de generoasă, vorbind despre absorbția a șase miliarde de euro – asta în condițiile în care, de la aderarea la UE până în prezent, România a absorbit doar 700 mil euro. Chiar și noul ministru al afacerilor europene, Leonard Orban, a vorbit la instalarea în funcție, în urmă cu două luni, despre o absorbție de 4 mld. euro în 2012, ceea ce ar însemna oricum o sumă foarte mare.

Proiectul legii bugetului urmează să fie trimis luni Parlamentului.