Guvernul din Ungaria oprește privatizările

Procesul de privatizare derulat de Ungaria s-a încheiat, potrivit ministrului ungar pentru dezvoltare națională Tamas Fellegi, citat de The Wall Street Journal. Felleghi a adăugat că investițiile directe străine nu mai pot fi atrase prin intermediul proceselor de privatizare. Totuși, arată el, trebuie depuse eforturi pentru utilizarea activelor de stat existente într-un mod rațional și optim din punctul de vedere al costurilor, iar valoarea activelor respective trebuie să crească dacă acest lucru va fi posibil.

Cea mai mare parte a programului de privatizare din Ungaria s-a derulat între anii 1990 și 2001, când veniturile brute obținute din privatizările directe au atins aproximativ 8 miliarde de dolari, potrivit unui raport al OCDE.

De la schimbarea regimului politic și economic în 1989, Ungaria și-a privatizat cea mai mare parte a economiei, atrăgând multe dintre cele mai importante 100 de companii la nivel mondial.

Partidul de guvernământ Fidesz s-a angajat să protejeze activele de stat, în special pe cele considerate drept “strategice”, din domeniul energiei și alimentării cu apă. Deși nu s-a precizat clar ce înseamnă protejarea acestor companii, acest lucru ar putea însemna menținerea lor sub controlul statului.

Guvernul ungar a șocat piețele anul trecut, când a rupt legăturile cu FMI, după ce în 2008 a primit de la acesta un împrumut de 20 de miliarde de euro. Executivul condus de premierul Viktor Orban a motivat această decizie prin divergențele cu oficialii instituției pe tema politicii antiausteritate pe care guvernul voia să o adopte. În locul măsurilor de austeritate cerute de FMI, Fidesz a introdus impozite suplimentare pentru bănci, companii din retail, energie și telecom, cu scopul de a consolida bugetul.

De când a preluat puterea în luna mai a anului trecut, Viktor Orban a adoptat o serie de măsuri extrem de controversate atât pe plan intern, cât și extern. Adoptarea legii prin care ziarele și posturile de televiziune pot fi amendate drastic în anumite situații a stârnit un val de proteste la nivel european, guvernul de la Budapesta fiind acuzat că încalcă libertatea de exprimare a presei. Ulterior, la presiunile exercitate de Bruxelles, legea a suferit câteva modificări, dar adoptarea ei a adus prejudicii de imagine țării.

Executivul ungar a decis anul trecut și introducerea unor taxe suplimentare în sectoarele bancar, energetic, telecom și de retail pentru a acoperi deficitul bugetar. Guvernul a primit critici și pentru această măsură, în special de la companiile străine care domină sectoarele unde se aplică aceste taxe.

Măsura care a avut cel mai mare impact a fost însă “naționalizarea” fondurilor private de pensii, miza fiind activele de 11 mld. euro deținute de acestea. Cetățenii au fost puși să aleagă între pensiile private și cele de stat. Cei care au rămas în continuare cu pensiile private își vor pierde contribuțiile viitoare făcute la pensia de stat.

Recent, Ungaria a anunțat că ar putea acorda reduceri de taxe creditorilor în scopul impulsionării activității de creditare și protejării deținătorilor de credite ipotecare.

Guvernul, care a interzis executările silite până pe 1 iunie, ar putea veni de asemenea cu credite imobiliare subvenționate pentru a susține industria construcțiilor, potrivit raportului ministerului.

Un grup alcătuit din reprezentanți ai guvernului, băncilor și industriei construcțiilor a redactat propunerile.

Astfel se vrea protejarea deținătorilor de credite în valută care nu-și mai pot plăti ratele, încurajând în același timp creditarea pentru a susține redresarea țării în urma celei mai profunde recesiuni din 18 ani. Ungaria, aflată în fața riscului de a-și vedea ratingul de credit redus la junk, încearcă de asemenea să evite cheltuieli bugetare suplimentare.