Guvernul foloseste BNR drept paratrasnet

Banca Nationala a Romaniei a fost nevoita, recent, sa adopte masuri aspre de politica monetara pentru a stopa extinderea derapajelor macroeconomice. BNR a majorat cu 1 punct procentual rata dobanzii pana la 8,5% si, in paralel, a ridicat nivelul ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta, de la 35%, la 40%. Aceste masuri au fost primite cu foarte multa reticenta de mediul de afaceri si de mediul bancar. Impunerea lor reprezinta o consecinta a lipsei de coordonare dintre politica fiscala si cea monetara care a influentat si scaderea inflatiei pana la un nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana.

Multi analisti economici considera ca aceste masuri sunt inacceptabile, pentru ca vor descuraja creditarea in lei si vor exercita, in plus, o presiune asupra dobanzilor, in sensul majorarii acestora cu pana la 1%. BNR nu si-a schimbat tactica. Masurile de tintire a inflatiei sunt aceleasi ca si in anul trecut, insa devin tot mai restrictive. In fata unei politici fiscale guvernamentale lipsita de strategie si coerenta, disperarea Bancii Nationale de a incerca sa stavileasca inflatia creste tot mai mult.

Desi, anul trecut, aceasta politica de limitare a consumului prin masuri administrative s-a dovedit a fi un esec, autoritatile insista sa pedaleze in aceeasi directie. Evident, masurile luate de Guvern pentru cresterea salariilor au constituit un factor important de nerealizare a tintei de inflatie pe 2005. Masurile similare adoptate anul trecut (vezi aceeasi crestere a rezervei minime obligatorii de la 30 la 35% si cresterea dobanzii de referinta de la 7 la 7,5%) s-au dovedit ineficiente. Economia romaneasca nu a putut face fata valului urias de cerere, alimentata cu regularitate de politici fiscale si salariale foarte lejere.

Cata vreme Guvernul nu va implementa politici coerente si stabile pentru combaterea deficitului comercial, pentru a adapta cresterea salariala cu productivitatea muncii, orice masura administrativa pe care o va lua BNR nu va face decat sa inflameze mediul de afaceri si nu sa rezolve problema de fond cu care se confrunta Romania. Managementul defectuos al banului public, instabilitatea si inconsistenta politicilor fiscale si necoordonarea politicilor comerciale cu cele fiscale sunt principalele cauze ale esecului economic in 2005.

BNR a fost singura institutie care, anul trecut, s-a zbatut impotriva dezechilibrelor macroeconomice. Din pacate, Guvernul nu a sustinut aceste eforturi, ba mai mult, prin politicile promovate, a contribuit la extinderea derapajelor. In 2006, Guvernul condus de premierul Tariceanu pare la fel de dispus sa foloseasca “scutul” BNR impotriva amenintarilor de ordin macroeconomic.

Ritmul scazut al reformelor in 2005 si, in special, al celor legate de piata muncii si de crestere a competitivitatii reprezinta o problema de fond a economiei nationale. Anul trecut, productivitatea muncii a inregistrat cel mai scazut ritm din 2000 pana azi. Perpetuarea acestei stari de amorteala si bajbaiala guvernamentala conduce inevitabil la adancirea dezechilibrelor. In prag de integrare, Romania nu isi permite riscul de a se aventura in piata europeana cu o economie necompetitiva si neatractiva.

La nivelul investitiilor straine directe, Romania este penultima tara din blocul tarilor foste comuniste. Atata vreme cat investitiile straine sunt din ce in ce mai putine este clar ca stabilitatea locurilor de munca si consolidarea acestei piete nu vor deveni prea curand caracteristici ale economiei nationale. De aceea, in 2006, rolurile trebuie sa se inverseze. De data aceasta, Guvernul trebuie sa fie cel care stimuleaza economia pentru a raspunde, in mod corect, cererii interne. In acest fel, nu vom mai asista la interventii administrative ale Banca Nationala a Romaniei pentru a stopa declinul economic.

Masurile adoptate de BNR nu se pot sustine prin ele insele. Banca Nationala are nevoie de suportul politicilor guvernamentale. Procesul de restructurare si consolidare a economiei romanesti trebuie continuat si accelerat, altfel, nici macar Banca Nationala nu va putea stopa un nou esec economic in 2006.

* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru al finantelor