Guvernul pregătește din nou modificarea Codului muncii

Guvernul pregătește modificarea Codului muncii și ar putea să-și angajeze din nou răspunderea în fața Parlamentului, în septembrie sau octombrie, pentru un pachet de legi care privesc relațiile dintre angajat și angajator.

Printre actele normative anunțate de premierul Emil Boc care ar putea trece prin angajarea răspunderii se numără un cod al asistenței sociale (care reduce substanțial ajutoarele sociale), modificarea Codului muncii și a legii salarizării unitare în sectorul bugetar, legea sindicatelor, legea patronatelor și legea contractelor colective pentru “flexibilizarea forței de muncă”, a anunțat premierul.

Ce ar urma să aducă noile modificări? Guvernul dă puține detalii. Însă ceea ce se urmărește este, în primul rând, facilitarea concedierilor.

Săptămâna trecută, consilierul premierului, Andreea Paul-Vass, a enunțat într-un articol postat pe blogul personal filosofia Guvernului în această privință. Potrivit consilierului premierului, recuperarea decalajelor față de țările dezvoltate ne obligă să revizităm în pași alerți Codul muncii în sensul flexibilizării, ne obligă să creștem vârstele de pensionare, respectiv să stimulăm munca printr-un mediu prietenos necesar creării de noi locuri de muncă și prin renunțarea la politicile sociale asistențiale abuzive: “Toate aceste obiective sunt prioritare la nivelul anului actual pentru Ministerul Muncii și pentru Guvern”.

Adrian Izvoranu, secretarul general al Alianței Confederațiilor Patronale din România, susține însă că Guvernul nu poate elimina contractele colective de muncă așa cum lasă uneori să se înțeleagă, întrucât acestea sunt prevăzute în legislația europeană, dar și în Constituție.

“Nu ar trebui să vorbim despre contractele colective, ci despre conceptul de «flexisecuritate» în relațiile de muncă. Ar fi vorba, deci, despre flexibilizarea relațiilor de muncă concomitent cu securizarea contractelor de muncă. Patronatele acuză, pe de o parte, că sunt prea multe prevederi obligatorii în Codul muncii, prea multe obligații față de procesul concedierilor și o prea mare rigiditate. De cealaltă parte, oamenii vor siguranța locului de muncă – este vorba, așadar, despre această flexibilizare concomitent cu întărirea siguranței locului de muncă”, arată Izvoranu.

Dar în aceste vremuri de criză, continuă el, a avea siguranța locului de muncă presupune a avea o competență foarte bună. Această siguranță poate fi obținută fie la un singur loc de muncă atunci când ești foarte bun și patronul nu renunță la tine, fie de la mai multe locuri de muncă, când ești bun la mai multe lucruri, iar angajatorii te caută, ceea ce, de asemenea, presupune o înaltă calificare, arată Izvoranu.

“Pe linia aceasta se merge. Eliminarea contractelor colective de muncă este o aberație”, arată secretarul general al Confederației Patronatelor.