Hachette Livre isi consolideaza pozitia printre editurile britanice

Achizitia recenta a editurii britanice Hodder Headline de catre Hachette Livre a adus divizia conglomeratului francez Lagardere pe a doua pozitie pe piata cartilor din Marea Britanie, cu o cota de piata de 13%, depasind Penguin si HarperCollins, si apropiindu-se de liderul Random House.

Aceasta reprezinta ultima etapa in procesul de transformare continua a pietei editurilor britanice de carti, dintr-un arhipelag de edituri independente catre un peisaj dominat de grupuri gigantice. In ultimii 25 de ani, nume celebre, incarcate de istorie si reputatie, au supravietuit de cele mai multe ori perioadelor nefavorabile din punct de vedere economic, insa acum acestea se integreaza tot mai mult structurilor financiare ale concernelor internationale de publishing.

Portofoliul Hachette Livre include deja, pe piata britanica, case de editura renumite precum Weidenfeld & Nicolson, Everyman, Gollancz, Mitchell Beazley sau Octopus. Achizitia Hodder Headline aduce francezilor mostenirea afacerii pornite de John Murray, cel mai renumit si respectat publisher independent britanic. Casa de editura John Murray a fost infiintata in 1768, si a publicat de-a lungul timpului autori de prestigiu, precum Lord Byron, Jane Austen, Charles Darwin (“Originea Speciilor”), Arthur Conan Doyle si David Gilmour. Abia in 2002, dupa mai bine de doua sute de ani de la fondarea sa, editura, prezidata de un membru al familiei Murray, a decis sa vanda Hodder Headline.

Pentru un publisher precum Murray, pierderea independentei indelung-aparate a fost contracarata de oportunitatea de a ramane pe piata de carte, castigand acces la resursele si sistemul de marketing a unei corporatii importante precum Hachette Livre. Aceste atuuri s-ar putea dovedi esentiale in perioada urmatoare, pe piata britanica unde se accentueaza scaderea drastica a numarului de librarii independente, concomitent cu cresterea ponderii lanturilor de librarii.

Incetarea intelegerii, in 1995, a dus la pierderea privilegiului editurilor de a fixa pretul minim cu care librariile pot vinde o carte, acordand o mai mare libertate de miscare lanturilor mari de distributie de carte. Retelele de librarii si supermarketurile pot, asadar, negocia discounturi mari cu editurile, oferind la raft un pret mult mai mic decat cel recomandat de editura. Pentru retaileri si publisheri, acest mecanism a alimentat nevoia de a vinde cantitati cat mai mari de carti pentru a face profit, ceea ce a promovat cultura de bestseller, cu avansuri uriase pentru autor, si cheltuieli masive de marketing si advertising.

Costurile s-au dovedit prea mari pentru majoritatea companiilor, fragmentand piata. Astfel, intre marile grupuri de media si editurile de mici dimensiuni, au reusit sa se adapteze si sa supravietuiasca doar Bloomsbury (pe baza incasarilor record ale seriei de carti Harry Potter) si Faber (ajutat de veniturile incasate din “Cats” conceputa de Andrew Lloyd Weber, si de editarea poeziilor lui T.S. Eliot, director si autor Faber).

Chiar integrate grupurilor mari, unele case de editura celebre reusesc sa-si pastreze publicul: Jonathan Cape si Secker & Warburg apartin Random House dar isi mentin reputatia in domeniul literaturii SF, iar Fourth Estate, lansata in 1984, publica in continuare acelasi gen de lucrari bizare chiar sub umbrela HarperCollins. Pe de alta parte, The Bodley Head, primul publisher britanic al romanului “Ulise” a lui James Joyce, si al operelor lui Graham Greene si Alexander Soljenitan a fost reorientat catre literatura pentru copii de cand a fost preluat de Random House. andreea.melinte@zf.ro