Haosul de pe terenul Educației care dă bine pe hârtie

De aici de unde mă aflu eu și privesc lucrurile, adică din miezul lor cel mai fierbinte, măsurile ministerului Educației par încropite pe genunchi, sunt haotice și afectează calitatea procesului instructiv-educativ.

Pentru cei care nu sunt la curent, în acest an școlar sunt obligatorii testele inițiale la toate materiile, cu subiecte concepute după modelele oferite pe site-ul edu.ro, cu note care nu se vor trece în catalog și nici măcar nu se vor comunica elevilor la clasă – decât ca medie generală, rezultatul obținut putând fi cunoscut doar individual, dacă elevul vine cu un părinte să solicite acest lucru profesorului.

Aceste teste de evaluare inițială sunt obligatorii chiar și pentru materiile care nu au mai fost predate și în urma lor profesorul trebuie să prezinte directorilor, profesorilor metodiști și inspectorilor un plan de măsuri remediale. Or ce poți evalua/remedia dacă nici nu ai început să predai materia respectivă?

În plus, programarea testelor și a recapitulărilor aferente se bate cap în cap cu prevederile planificării semestriale/anuale a materiei, venite și ele de la același minister al Educației.
Se pierd 2-3 săptămâni ore care aveau alocat în mod normal un alt conținut, profesorii se văd puși în situația de a comprima materia în condițiile în care oricum nu au timp suficient pentru parcurgerea ei.

În fine, fiecare cadru didactic are, pe lângă orele de la catedră, de elaborat planificări, teste și bareme, de corectat testele de la 5 până la 18 clase (a se înmulți cu 25-36 de elevi), de sintetizat și interpretat rezultatele, de întocmit planuri cu măsuri remediale pe baza acestor analize… Toate acestea fără a vedea vreo urmă în catalog ori a înțelege măcar unde este utilitatea. Și fără a mai pune la socoteală că deja ar trebui ca la fiecare materie elevii să aibă cel puțin o notă, altfel se cheamă că profesorii nu își fac datoria. La un calcul elementar, ajungem la concluzia că pentru profesori a dormi devine un lux pe care și-l permit pe riscul lor.

În ceea ce privește relevanța testelor pentru examenul de bacalaureat – în cazul materiilor care sunt și probe de bac – aceasta este nulă. Ar fi fost interesant dacă testarea ar fi avut 3 ore și subiectele ar fi acoperit toată programa și ar fi avut structura celor de la bac, dacă punctajele acordate ar fi fost măcar apropiate. Or ce să înțelegi, dacă un item evaluat la bac cu 2 puncte, are la testul inițial 8 puncte? Nu cumva elevii sunt grav induși în eroare în privința nivelului lor de pregătire și a capacității lor de a promova examenul?

Aici, pe teren, în miezul lucrurilor, noi ne punem multe întrebări și avem multe mirări. Pe hârtie, nu se vrea decât statistică. Pe hârtie se lucrează cu cifre, profesorii sunt îngropați în alte multe hârtii, în multe forme fără fond. Se cere centrarea demersului educativ pe elev – lucru cum nu se poate mai firesc și nicidecum nou – și aplicarea unor metode activ-participative la ore, dar programa a rămas atât de încărcată, încât numai cu un profesor-magnetofon poate fi parcursă în timpul dat.

Până la urmă, eu văd tot mai multe forme fără fond în educație: când apare la TV, dl. Funeriu se înarmează cu dicționare și ne dăscălește părintește că este o chestiune de decență să le mai și deschidem, inventează cuvinte noi, ține discursuri de veritabil om politic fără să spună ceva, vorbește de pildă despre gradații de merit care recunosc și recompensează eforturile câtorva profesori, uitând să spună că de câțiva ani acestea nu s-au concretizat nici măcar într-o bucată de hârtie, darmite în procente considerabile în plus la salariu! Ne bate indirect obrazul, aducându-ne aminte ce nobilă misiune avem și probabil se întreabă cum de nu ne ajunge. Ne cere să avem răbdare în privința salariilor decente din care chiar să putem trăi!

Prof. Adrian-Dan Enache a tratat din toate punctele de vedere problema testelor inițiale în informarea către parlament pe care o puteți citi aici.

Elena Gîrlea este profesoară de limba română la un liceu din București