Harta migrației din județele României. Din ce regiuni vin cei mai mulți români în București

Anul trecut, aproape 21.000 de români din provincie și-au stabilit domiciliul în Bu­curești, iar statisticile arată că jumătate dintre aceștia provin din Muntenia și numai 20% din Moldova, contrazicând percepția generală conform căreia pentru moldoveni Capitala este cea mai căutată destinație de lucru și domiciliu.

Astfel, statisticile arată că în 2011 aproape 11.000 de munteni (cei mai mulți din din județele Teleorman, Ilfov și Prahova), 4.100 de moldoveni (majoritatea din Bacău, Vaslui și Galați), 2.500 de olteni (din Olt, Gorj și Dolj) și numai 1.270 de ardeleni (cei mai mulți din Brașov, Hunedoara și Mureș) și-au stabilit domiciliul în municipiul București, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică.

“Pentru numărul mare de munteni care se stabilesc anual în Capitală explicația o reprezintă apropierea geografică de București și faptul că județe precum Tele­orman, Călărași sau Giurgiu sunt foarte sărace, migrația populației este mai mare către București, pentru că acolo șomajul este neglijabil. În schimb, Bucureștiul nu mai reprezintă un punct de interes pentru moldoveni la fel cum reprezenta în trecut, având în vedere că statisticile recensă­mântului arată că majoritatea celor din Moldova preferă să plece în străinătate”, este de părere profesorul Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demo­grafice “Vladimir Trebici” al Aca­demiei Române.

El admite însă că datele statistice ar trebui să fie privite puțin cu rezervă, pentru că într-un singur an nu pot fi analizate fluxurile majore de migrație.

Cei mai mulți munteni care s-au mutat anul trecut la București provin din Teleorman (1.730 de persoane), Ilfov (1.474) și Prahova (1.324), în timp ce din regiunea Moldovei cei mai mulți care și-au schimbat domiciliul în București provin din Bacău (708 persoane), Vaslui (669) sau Galați (661).

Într-adevăr, locuitorii din regiunea Muntenia sunt printre cei mai săraci din țară, având în vedere că valoarea PIB-ului per capita este de doar 5.000 de euro, în timp ce în regiuni precum Transilvania sau Banat PIB-ul per capita depășește 6.000 de euro/locuitor. În centrul și în vestul țării au venit în ultimii ani investitori din zona de producție de componente auto precum Continental (care are unități de producție în Sibiu, Timișoara sau Carei) și Bosch (Cluj), firme din industria IT și telecom (precum Alcatel sau Eta2U – Timișoara, Brinel, Arobs, iQuest sau Endava – Cluj) sau din zona de outsourcing (cum este Genpact la Cluj), care au ridicat economia regiunii și care au creat câteva mii de noi locuri de muncă. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care migrația din vestul și centrul țării către București este mai redusă.

În schimb, lipsa infrastructurii i-au determinat pe majoritatea investitorilor să evite zona Moldovei, așa că PIB-ul per capita a ajuns aici la doar 3.850 de euro/locuitor, fiind de patru ori mai mic decât PIB-ul pe locuitor din București. Cu toate acestea, tot mai puțini moldoveni au ales să se mute în București în ultimii ani, dar migrația locuitorilor din această regiune spre Capitală are în continuare o pondere semnificativă.

“În Moldova este o populație cu o creștere demografică mai importantă și posibilitate de dezvoltare economică mai scăzută din cauza căderii industriei din Iași, Suceava sau Bacău, iar majoritatea și-au creat legături prin care să migreze în străinătate. În Muntenia situația demografică este dezastruoasă, având în vedere că județe precum Mehedinți, Olt, Teleorman sau Călărași au în prezent o populație extrem de îmbătrânită din cauza migrației spre București”, mai spune profesorul Ghețău.

Pe de altă parte, investițiile Ford de la Craiova (jud. Dolj) și ale Renault la Mioveni (jud. Argeș) care au atras la rândul lor alți furnizori de servicii care au creat noi locuri de muncă în regiune, acestea fiind și zonele din care migrația spre București e mai redusă.

320.000 de români își schimbă domiciliul anual

Datele statistice arată că peste 320.000 de români și-au schimbat domiciliul între județe diferite în 2011, numărul acestora fiind în scădere cu aproape 30% față de 2010, potrivit datelor de la INS pe baza informațiilor privind schimbările de domiciliu primite de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Analiza ZF nu a luat în calcul numărul persoanelor care și-au schimbat domiciliul în cadrul aceluiași județ (migrația intrajudețeană – inclusiv între sectoarele municipiului București), având în vedere că aceasta fost mai mare decât al celor care și-au schimbat domiciliul într-un alt județ, ajungând la un procent de 60,4% din totalul schimbărilor de domiciliu.

Balanța schimbărilor de domiciliu între județe a avut sold pozitiv în 11 județe, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în județul Ilfov (Ă9.724 persoane), Timiș (Ă3.649 persoane) și Cluj (Ă2.853 persoane). “Ilfov este un caz particular, pentru că economia a crescut foarte mult în regiune, iar dezvoltarea pieței imobiliare din regiune i-au determinat pe mulți bucureșteni să se mute în Ilfov. De asemenea, Clujul și Timișul au cunoscut o dezvoltare economică foarte mare, au salarii mari, șomaj redus. Dezvoltarea economică a unei zone este principalul motiv care stă la baza migrației între județe”, a mai spus profesorul Ghețău.

Surprinzător este numărul mare de bucureșteni care s-au mutat anul trecut în comunele din județul Ilfov: peste 8.900 de persoane și-au schimbat domiciliul din municipiul București în Ilfov, aceștia ocupând ponderea cea mai mare (40%) în rândul locuitorilor din București care s-au mutat în alt oraș.

“Deși visul tuturor cunoscuților mei este să locuiască în centrul Bucureștiului, eu, spre surprinderea tuturor, m-am mutat în Chiajna, județul Ilfov. Și asta din dorința de a sta la casă. În București prețurile caselor cu curte sunt total inaccesibile, așa că singura variantă a fost să găsesc ceva la un preț rezonabil pe lângă oraș. Fac 50 de minute până la serviciu, dar nu trebuie să mai suport vecini enervanți sau să caut 20 de minute loc de parcare”, spune Doina, 30 de ani, consilier clientelă într-o bancă locală cu sediul în centrul Capitalei, care adaugă că nu suferă prea tare din cauza distanței până la serviciu, pentru că niciodată nu a stat chiar în centrul Bucureștiului.

În ceea ce privește profilul persoanelor care aleg relocarea în alt județ, statisticile arată că peste 40% dintre cei care și-au schimbat domiciliul anul trecut – adică 134.000 de persoane – sunt tineri cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani. Valoarea maximă a fost de 48.200 de persoane pentru grupa 20-24 ani, iar după vârsta de 35 ani nivelul schimbărilor de domiciliu este mult mai redus, cu tendință evidentă de scădere la persoanele vârstnice (60 ani și peste).

“Populația tânără este mult mai mobilă, aceștia fiind și mai educați decât cei de peste 40- 50 de ani. De altfel, și în străinătate cei mai mulți care pleacă au între 20 și 50 de ani”, conchide profesorul Ghețău.

Statisticile mai arată că aproape jumătate din persoanele care și-au schimbat domiciliul erau necăsătorite, iar două din cinci erau căsătorite.

adelina.mihai@zf.ro