Icoanele lui Toma Chituc/ de Ziarul de duminică

La Librăria Bizantină (Piața Unirii, lângă Facultatea de Teologie Ortodoxă) s-a deschis la 3 decembrie și va putea fi vizitată până la 6 ianuarie 2014, expoziția de icoane pe pânză semnate de Toma Chituc. Evenimentul reprezintă cea de-a doua expoziție personală și mărturisește despre traseul început în urmă cu șase ani, alături de istoricul de artă Vladimir Bulat. Ca și în 2007, icoana Bunei Vestiri a prefigurat, și de această dată, apropierea de un mare praznic ca și întâlnirea cu stadiul actual de lucru al iconarului.

„Toma trebuia să se despartă de implicarea de fi pictor, pentru a se deda cu totul dăruirii de a fi iconar. Mi-am dat seama că ceea ce face el în materie de pictură puteau să facă și alții și că, ceea ce am descoperit de fapt în urmă cu un an la Simpozionul de Iconografie de la Mogoșoaia, ceea ce face el în icoane, în iconografie, în acest domeniu, nu este chiar dat oricui să facă. Și mai ales așa, cum o face el. Iarăși un lucru pe care ieri l-am descoperit este faptul că tot ce vedeți aici este pictură pe pânză. Este iconografie pe pânză. Ai zice, până la urmă, de ce pe pânză? De ce nu pe lemn? Cu asta ne-am obișnuit, asta am văzut de-a lungul vremii… Am meditat pe îndelete la lucrul acesta. Mi-am dat seama în fapt, și Toma m-a ajutat să înțeleg până la capăt, poate, lucrurile, și anume că nu suportul este cel care face iconografia ci implicarea iconografului, implicarea celui care se apleacă întru zugrăvire asupra acestui suport. (…) Asistăm astăzi la, nu i-aș spune nașterea, ci la afirmarea de fapt a unui iconograf de mare forță și stăpân pe un tip de imagine care ne convinge că iconografia este de fapt ceva foarte viu, ceva deosebit de actual, ceva foarte prezent și că ceea ce el ne propune poate fi un model iconografic viabil pentru epoca în care trăim, dar, de ce nu, și pentru epocile care vin. Pentru că, sunt absolut convins de asta, așa cum Hristos este pururea viu, tot așa și iconografia, care ni-L arată, care ni-L aduce în față, revelat, trebuie sa rămână vie. Să ne bucurăm de acești oameni cu care suntem contemporani și zic eu să-L rugăm pe Bunul Dumnezeu ca astfel de lucruri să ne fie cât mai mult timp aproape. Lângă noi. (…)” (Vladimir Bulat, extrase din Un parcurs de la declamație la revelație, textul de deschidere a expoziției, 3 decembrie 2013)

Câteva dintre lucrările expuse nu sunt încă finalizate. Pe parcursul desfășurării evenimentului, artistul le va lua, pe rând, la atelier, le va termina și le va readuce pe simeză. Vă invităm așadar să urmăriți anunțurile noastre pentru a le revedea și pentru a ne reîntâlni!

Toma Chituc (n. 1978), hurezean la origine și plecat în București odată cu începerea studiilor de specialitate la Liceul de artă „Nicolae Tonitza”, a absolvit Facultatea de Arte Decorative și Design a Universității Naționale de Artă din București la clasa profesorului Viorel Grimalschi (2002). Mai târziu a început lucrul în zona artei religioase, fie urcând pe schelele de pe șantiere de pictură, fie coborând în intimitatea atelierului, într-o mișcare continuu alternantă și subtil hrănitoare. A participat la expoziții de grup și saloane de artă creștină, precum și la prima ediție a Simpozionului Internațional de Pictură Bizantină (organizat de Librăria Bizantină în primăvara 2013) și la atelierul deschis Iconari în Otopeni (toamna 2013).