Ideea unui ajutor financiar pentru Portugalia reapare la orizont

Investitorii împing Portugalia tot mai aproape de un împrumut extern în condițiile în care costurile sale de finanțare s-au menținut peste un nivel considerat nesustenabil pentru o perioadă mai lungă decât în cazul Greciei și Irlandei înainte ca aceste țări să meargă după bani la UE și FMI, scrie Financial Times.

Ieri, dobânda cerută de investitori pentru a cumpăra titluri pe zece ani emise de Portugalia se menținea peste pragul de 7% pentru a 17-a zi consecutivă, comparativ cu 13 și 15 zile pentru Grecia și Irlanda.

“Vor avea nevoie de sprijin. Nu pot scăpa în mod miraculos de datorii”, a declarat Gary Jenkins, director în cadrul Evolution Securities.

Puțini analiști se așteaptă însă ca Portugalia să solicite ajutor înaintea summit-ului UE de luna aceasta în care se va discuta dacă sunt necesare reforme ale mecanismelor de susținere a țărilor cu probleme din zona euro.

În Portugalia, un număr în creștere de politicieni din opoziție s-au alăturat investitorilor și economiștilor internaționali spunând că un bailout pare acum inevitabil.

“O solicitare de susținere financiară în trei-patru săptămâni este inevitabilă”, a declarat Luis Marques Mendes, fost lider al Partidului Social Democrat, principalul partid de opoziție.

Totuși, guvernul socialist are în continuare o atitudine de sfidare, susținând că Portugalia nu are nevoie de niciun bailout și că se poate finanța în continuare de pe piață.

Ministrul portughez de finanțe Teixerira dos Santos subliniază că Portugalia a atras aproximativ o treime din cele 20 de miliarde de euro de care are nevoie în acest an, cererea rămânând relativ solidă.

Investitorii urmăresc cu îngrijorare evoluția situației din Portugalia mai puțin datorită importanței acesteia ca piață, cât pentru potențialul său de a stopa extinderea crizei datoriilor către Spania.

Analiștii nu se așteaptă ca Portugalia să lanseze emisiuni de obligațiuni pe cinci sau zece ani până după summitul UE din martie.

Autoritățile portugheze consideră că “amânările și ezitările” liderilor din zona euro au afectat atitudinea piețelor față de titlurile sale.