Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Idei geniale (I)

Editura Litera a inițiat o colecție destinată oamenilor cu o istețime peste medie. Se cheamă IQ 230. Coeficientul mediu de inteligență se situează în jurul valorii de 100. Dincolo de 100 începe “țara oamenilor deștepți”, care nu numai că știu mai multe, dar și vor să afle mereu mai mult. Sunt oamenii care își pun mereu întrebări.

Ziarul de Duminica · 19 iulie 2012 · 4 min de citit

Editura Litera a inițiat o colecție destinată oamenilor cu o istețime peste medie. Se cheamă IQ 230. Coeficientul mediu de inteligență se situează în jurul valorii de 100. Dincolo de 100 începe “țara oamenilor deștepți”, care nu numai că știu mai multe, dar și vor să afle mereu mai mult. Sunt oamenii care își pun mereu întrebări. Dar dacă dincolo de coeficientul 100 începe teritoriul oamenilor deștepți, nu cumva 230 e o cifră prea mare? Autorul despre care vom vorbi mai jos crede că nu și are un exemplu. Terence Tao e un australian de 36 de ani, care predă matematica la University of California. Conform Institutului Davidson din SUA el are un IQ de 230, cel mai mare înregistrat vreodată. În colecția “IQ 230” au apărut mai multe volume, pe care le vom prezenta pe rând, în numere diferite ale “Ziarului de duminică”.

John Farndon – 50 de idei geniale care au schimbat omenirea.

Motorul cu aburi, tiparul, sistemul bancar, vaccinul, telefonul, internetul… puteți să vă imaginați lumea fără ele?Cartea este o fascinantă călătorie de descoperire a celor mai importante idei pe care le-au avut vreodată oamenii. John Farndon a apelat la o serie de experți, care au căzut de acord în privința unei liste cu 50 de idei, de la cele elementare, cum ar fi roata, până la cele mai pretențioase, cum ar fi teoria cuantelor. După ce lista a fost finalizată, autorul a configurat un site și i-a invitat pe vizitatori să voteze ideea pe care o considerau ei cea mai importantă. În fruntea listei s-a situat internetul. Dar este el oare mai important decât democrația sau decât abolirea sclaviei? Ce s-ar fi ales de umanitate fără foc, vaccinuri, agricultură sau canalizare? Fără roată, civilizația modernă ar fi practic imposibilă, dar și capitalismul și căsătoria ne-au schimbat radical modul de viață. Fiecare dintre aceste idei este importantă și a avut un impact uriaș asupra omenirii.

Scopul cărții nu este să ne ofere răspunsuri, ci să ne provoace curiozitatea și să ne facă să medităm la ceea ce contează cu adevărat – care sunt ideile de care avem nevoie și care sunt cele de care ne putem lipsi. Trecerea în revistă a celor 50 de idei geniale mai are un scop, cel de a glorifica ingeniozitatea, bogăția de idei strălucite pe care le-au avut oamenii de-a lungul secolelor. “Când mi-a fost sugerată prima dată ideea de a scrie o carte cu acest titlu, cea dintâi reacție a fost să consider totul un demres absurd. Cum ar putea idei la fel de profunde și complexe precum dreptatea, logica sau marxismul să fie reduse la un simplu concurs de popularitate?Până la urmă, ce vrea să însemne idée genială?… Ideile contează. Ele ne formează experiența în lume Ne aduc lurcuri bune și rele. Ne schimbă viața în bines au în rău. Ne modelează credințele și speranțele în viitor. Idei precum focul, metalele și ceramica ne-au schimbat radical modul de viață. Democrația și capitalismul au stabilit principiile fundamentale care au marcat modul în care funcționează societatea.”

În dreptul fiecărei idei (abolirea sclaviei, ceramica, democrația, feminismul, scrierea, roata sau internetul – aflat, acesta din urmă. aproape constant în vârful preferințelor respondenților – etc.), autorul oferă detalii despre istoricul ideii și despre impactul său asupra lumii, precum și o suită consistentă de argumente pro și contra. Ceea ce a rezultat este o istorie, povestită accesibil și seducător, a gândirii umane și a capacității ei infinite de inovare.

Joshua Foer – Memoria inteligentă. Arta și știința de a-ți aminti totul. Traducere din limba engleză de Lucian Popa.

Un om obișnuit irosește cam patruzeci de zile pe an pentru a compensa lucrurile pe care le-a uitat. O astfel de persoană era și jurnalistul american Joshua Foer până în 2005, când a asistat la Campionatul de Memorare al Statelor Unite, cu intenția de a scrie un articol pentru o revistă. Fascinat de performanțele “atleților minții”, a început să se antreneze în tehnici de memorare, ajutat de Ed Cooke, un tânăr maestru european. A ajuns să stăpânească metode vechi de mii de ani – precum palatul memoriei – folosite de Cicero și de alți mari oratori ai Antichității, dar și de învățații Evului Mediu. După numai un an, Foer a devenit campionul la memorare al SUA, uimind o lume întreagă.

Citește și