Ierarhiile cuhniei

Numarandu-se printre plasticienii explicit rugatori, a ales ca suport sticla pentru reprezentarile-i diafane, ce refac la nivel vizual legatura de nedesfacut intre invataturile Vechiului si Noului Testament. Genealogia biblica indeosebi, dar si reprezentarile ierarhiilor ceresti: ingeri, serafimi, heruvimi si tronuri sunt motivele centrale ale unei picturi care urmeaza, cu o smerenie pilduitoare pentru un artist profesionist, caile batute de iconarii tarani din veacurile al XVIII-lea si al XIX-lea. Pictura pe sticla a Mariei Constantinescu pastreaza in background, in mod evident, legende religioase, scripturi apocrife, credintele populare, o intreaga imagistica de sorginte traditionala pe care o valorifica maiestrit. Gratia desenului ei e intrecuta doar de frumusetea, bogatia si caldura culorilor luminoase, datatoare de speranta.
In triplul eveniment expozitional de la Palatul Mogosoaia, despre care am amintit deja in cronica dedicata Elenei Murariu, spectacolul vizual al Mariei Constantinescu isi are rolul sau precis, caci toate cele trei expozitii au fost gandite ca un itinerar spiritual. Inceputul acestuia il face Maria Constantinescu printr-o selectie de lucrari, unele dintre ele mai ample, compuse ca dipticuri sau tripticuri, prezentate publicului in spatiul Cuhniei si infatisand felurite categorii de ingeri ori acel motiv atat de sugestiv reprezentat in icoana populara si numit Iisus – viata de vie. Arborele lui Iesei, pomul vietii, in diferite ipostazieri, ba chiar si cateva originale zodiace, cu cei doisprezece Apostoli in locul semnelor astrale bine-cunoscute isi gasesc loc printre intruchiparile artistei. Chiar de la prima privire, lumea aceasta de personaje ce “locuiesc” in transcendent, invizibile in lumea fizica dar mereu prezente in viata noastra, te cucereste si te invita sa o cunosti mai bine. Maria Constantinescu se numara printre aceia dintre artistii nostri care gasesc in dogma reprezentarilor crestine, in aparenta lor incremenire, nebanuite cai spre libertatea de expresie. Lucrarile ei sunt asezate bine pe granita fragila dintre icoana si pictura laica cu subiect religios, tocmai pentru ca arta pe care o profeseaza reuseste sa aduca la un numitor comun credinta cu mestesugul de a picta sincer si neafectat. Sfintii si ingerii Mariei Constantinescu reusesc sa contopeasca intr-o interpretare personala, fie ca sunt simple desene in bait, fie picturi elaborate cromatic, personajele similare reprezentate in pictura taraneasca pe sticla, in manuscrisul catalan sau in arta copta.