Importurile umfla repede deficitul de cont curent

Dupa cinci luni din acest an, deficitul de cont curent al Romaniei depasise un miliard de dolari. In euro, dezechilibrul se ridica la 967 milioane de euro, in crestere cu 46,7% fata de nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut.

Numai in luna mai, cresterea deficitului a fost de 403 milioane de euro, in principal ca urmare a presiunii exercitate de deficitul balantei comerciale, majorat cu 416 milioane de euro.

La aceasta s-a adaugat cresterea cu nu mai putin de 101 milioane de euro a deficitului inregistrat la capitolul venituri (din munca, investitii directe, investitii de portofoliu si dobanzi), pana la 286 milioane de euro.

In aceste conditii, principala sursa de finantare a contului curent – intrarile de valuta din transferuri curente – nu mai face fata.

Desi a crescut in luna mai cu 166 milioane de euro, valoarea sumelor trimise de romanii care muncesc in strainatate s-a ridicat in primele cinci luni ale anului numai 551 milioane de euro, in scadere cu aproape 10% fata de aceeasi perioada anului trecut.

Balanta serviciilor a consemnat un deficit de 22 de milioane de euro, aproape dublu fata de nivelul de la sfarsitul lunii aprilie, inversand tendinta pozitiva care fusese inregistrata in primele trei luni ale anului.

Accelerarea cresterii deficitului de cont curent nu reprezinta o surpriza, in conditiile in care era de asteptat ca relaxarea conditiilor de creditare sa alimenteze o majorare rapida a importurilor, care are toate sansele sa se mentina, avand in vedere oferta interna slaba.

Potrivit acordului cu FMI, deficitul de cont curent nu ar trebui sa depaseasca 4,5% din PIB, dupa ce anul trecut a ramas sub asteptari, la circa 3,6% din PIB. Cel mai mare deficit de cont curent inregistrat de Romania in ultimii 13 ani a fost de aproape trei miliarde de dolari in 1998. Anul acesta are insa sanse sa-l doboare.

Avand in vedere ingrijorarea FMI, probabil ca viteza mare de crestere inregistrata in luna mai de deficitul contului curent, s-a accelerat in iunie, din cauza dezechilibrului balantei comerciale.

Cererea interna, incurajata de scaderea dobanzilor, va fi greu de domolit prin masuri adiministrative. Riscurile aparitiei unor dezechilibre greu de controlat sunt in crestere, atat timp cat investitiile straine sunt scazute, valuta trimisa de romanii de afara nu mai este de ajuns, iar o pondere importanta din importuri ar putea fi reprezentata de bunuri de consum.

“Deficite de 5 si chiar 6% din PIB nu ar constitui pericole mari, starea macroeconomica putand fi gestionata relativ eficace. In schimb, daca deficitul de cont curent s-ar indrepta catre 7% din PIB, un prag critic ar fi foarte aproape”, spune Daniel Daianu, fost ministru de finante si economist-sef al BNR.

El spune ca s-ar putea sa fie nevoie de o depreciere nominala mai accentuata a leului fata de cosul valutar, poate chiar de o depreciere reala, pentru franarea cresterii deficitului comercial.

Cresterea importurilor pana la opt miliarde de euro in cinci luni – care a determinat expansiunea deficitului balantei comerciale – este ilustrata si de scaderea gradului de acoperire a importurilor prin rezervele oficiale administrate de BNR. Acesta s-a deteriorat de la 4,2 luni de import la sfarsitul anului 2002 la 2,9 luni la nivelul importurilor de 1,8 miliarde de euro atins in luna mai. Rezerva valutara se ridica la sfarsitul lunii iunie la 5,4 miliarde de euro, FMI solicitand o majorare corespunzatoare a rezervei, inclusiv pentru diminuarea disponibilitatilor de pe piata care pot fi folosite de banci pentru creditare.

La sfarsitul lunii mai, datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei inregistrase o diminuare cu 3,8% fata de nivelul din luna decembrie 2002, insumand 13,993 miliarde de euro.

Datoria externa publica si public garantata insumeaza 8,8 miliarde de euro, iar datoria privata externa s-a cifrat la 5,193 miliarde de euro.

Serviciul datoriei externe pentru primele cinci luni s-a ridicat la 1.093 miliarde de euro, 270 milioane de euro pentru datoria publica, 386 milioane de euro pentru datoria garantata de stat si 437 milioane de euro pentru datoria privata. razvan.voican@zf.ro