Împrumuturile ieftine date de BCE băncilor ar putea face mai mult rău decât bine

Banca Centrală Europeană inundă cu sute de miliarde de euro piața interbancară pentru a evita înghețarea acesteia și a preveni astfel o nouă criză financiară și a cumpărat obligațiuni ale statelor din zona euro pentru a domoli criza datoriilor, însă aceste strategii perturbă piețele bondurilor și erodează structura capitalului băncilor, scrie The Telegraph.

Analiștii consideră însă că efectele secundare sunt toxice, iar efectele pozitive încep să slăbească.

“E o energie de moment. Reduce riscul de default, dar reduce și ritmul de revenire dacă lucrurile vor merge mai rău”, a afirmat Alberto Gallo, analist la RBS. Împrumuturile sunt garantate cu active reevaluate în scădere cu până la 65%, ceea ce pune presiuni pe balanța contabilă a băncilor. BCE are prioritate la urmărirea activelor.

“Nicio măsură nu este pe gratis. Lichiditatea de astăzi vine cu prețul subordonării de mâine”, a spus Gallo, avertizând că băncile UniCredit, Santander, Commerzbank, BNP, Intesa și BBVA sunt vulnerabile la acest risc.

Băncile din zona euro s-au împrumutat cu aproape 500 miliarde de euro la prima operațiune de refinanțare pe termen lung a BCE, din decembrie. Draghi spune că fondurile ajută la evitarea unei crize a creditului în primul trimestru.

Analiștii cred însă că finanțarea a creat pe piețe o senzație falsă de siguranță. Dacă este prea mare, a doua operațiune, de săptămâna viitoare, ar putea pune în pericol chiar revenirea piețelor. Unii analiști estimează că băncile ar putea împrumuta atunci până la 1.000 miliarde euro.

Gallo avertizează că finanțarea ieftină a erodat sever structura capitalului băncilor. Băncile spaniole și italiene folosesc acești bani pentru a cumpăra datorii ale propriilor state, iar valoarea portofoliilor de astfel de active este acum mai mare decât cea a capitalului.

Cu toate că primesc bani ieftini de la BCE, băncile nu alimentează economiile cu lichiditate. Depozitele marilor bănci comerciale europene la băncile centrale au crescut cu 50% anul trecut, la 816 miliarde de dolari, reflectând atât impactul reglementărilor mai dure din sistem, cât și prudența instituțiilor financiare, care se feresc de creditare, scrie The Wall Street Journal.

Băncile se asigură astfel că banii sunt în siguranță, iar autoritățile de reglementare sunt satisfăcute că instituțiile au acces lejer la lichidități într-o eventuală situație de criză. Strategia are însă și dezavantaje, deoarece băncile nu mai împrumută acei bani către populație, companii sau guverne, accentuând “seceta” de pe piața de credit din zona euro.