Impulsionarea exporturilor prin deprecierea leului, subminată de „euroizare“

Gradul ridicat de euroizare al României nu îi permite să întoarcă în avantajul său deprecierea leului prin creșterea exporturilor. În cea mai mare parte a cazurilor de companii locale care trimit produse pe piețe externe, efectul de creștere a exporturilor este șters de creșterea costurilor de producție, pentru că o mare parte din exporturile românești sunt alcătuite din produse care înglobează și importuri, iar cele mai multe companii au credite în euro. Doar mâna de lucru este plătită în majoritatea companiilor în lei.

Pe de altă parte, Gabriel Cârlig, unul dintre cei mai importanți antreprenori locali și proprietarul Jolidon, spune că evoluția cursului de schimb afectează puternic businessul său deoarece creditele și chiriile sunt în euro, iar o parte din materiile sunt importate, tot în moneda unică.

“Există mai multe aspecte negative decât pozitive. Dacă nu aveam exportul, nu aveam niciun beneficiu de pe urma acestei situații care se schimbă de la zi la zi.” El mai spune că situația este cu atât mai gravă cu cât compania nu își poate face niciun plan de business, instabilitatea fiind cuvântul de ordine.

“În fiecare zi am văzut cum este depășit un nou prag al cursului de schimb. Acum puțin timp aveam 4,3 lei pentru un euro, iar acum mergem spre 4,7 lei pentru un euro. Nu mai știu cât de sus se poate duce.” Omul de afaceri adau­gă faptul că deși cri­za econo­mică este în Europa și nu la noi, tot leul este cel care se de­preciază în ra­port cu euro, și nu invers. “Când criza era lo­cală, se de­pre­cia leul. Acum când criza este în Europa tot moneda locală pierde. Nu este normal.”

Cârlig mai spu­ne că evoluția din ulti­mele zile nu face decât să anuleze efectele be­nefice pe care le-au avut mă­surile de aus­te­ritate luate în ultimii ani.

“Lipsa de ac­țiu­ne din ultima pe­rioadă nu face de­cât să ne întoar­că în timp. Am pu­tea fi nevoiți să luăm iar măsuri de austeritate. Am plătit deja un preț în criză și ar fi bine să nu îl plătim iar.”

Efecte similare se regăsesc și în industria ali­men­tară, unde costurile cresc în contextul în care mate­riile prime sunt importate din Uniunea Euro­peană, creditele sunt în euro, utilajele sunt cumpărate în euro.

“Ar fi bine dacă am reuși să compensăm aceste pierderi prin exporturi, dar în industria cărnii doar câteva procente din producție merg la export”, spune Sorin Minea, președintele producătorului de me­zeluri Angst și președintele Federației Romali­men­ta, organizație care reunește jucători din industria cărnii, a laptelui sau a dulciurilor. Minea spune că circa 70-80% din industria alimentară este dependentă de fluctuațiile leu-euro.

La rândul său, Constantin Toma, proprietarul grupului Romet, spune că deprecierea leului ajută la creșterea expor­turilor, însă creșterea costurilor ajunge să șteargă acest efect. (Deprecierea leului – n.red.) ajută la exporturi, dar câte exporturi poți face? În plus, avem credite în euro, importăm și materii prime, aproape tot cumpărăm în euro”, spune Toma.

Exporturile României s-au ridicat la circa 45 mld. euro anul trecut, în timp ce importurile au totalizat 54,8 mld. euro, potrivit Institutului Național de Statistică. Estimările pentru anul acesta ale Comisiei Naționale de Prognoză indică un avans de 4% al exporturilor și de 7,8% al importurilor.

“Evoluția cursului are un impact asupra evoluției exporturilor, acestea fiind puternic corelate cu importurile de materii prime și materiale care sunt în mare parte doar prelucrate/asamblate în România datorită forței de muncă ieftine. Astfel că efectele negative ale deprecierii cursului vor depăși substanțial efectele pozitive asupra exporturilor”, spune Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank, care adaugă că aceste evoluții vor deteriora ritmul de creștere a consumului domestic, vor exercita presiuni ascendente asupra ratei inflației, presiuni asupra stabilității financiare, vor deteriora expectațiile agenților economici și vor scădea puterea de cumpărare a populației.

Totodată, evoluția exporturilor este condiționată și de existența unei cereri susținute în Uniunea Europeană, principalul partener comercial al țării, însă momentan acest lucru nu se întâmplă.

“Prin deprecierea leului, competitivitatea exporturilor prin preț crește, în timp ce importurile devin mai scumpe. Pe de altă parte, dinamica cererii externe are de asemenea o influență majoră asupra exporturilor, iar în contextul actual așteptările sunt în sensul deteriorării acesteia”, afirmă Cătălina Molnar, senior economist în cadrul RBS Bank România.