În 2020, rata mortalității evitabile și cea a mortalității prin cauze tratabile în România au fost cele mai ridicate din UE. Cum încurajează abonamentele medicale prevenția bolilor

Datele raportului State of Health in the EU, ce prezintă profilul de țară al României în 2023, arată că rata mortalității evitabile, cât și cea a mortalității prin cauze tratabile au crescut brusc în România în 2020, concomitent cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, după o tendință de îmbunătățiri lente, dar treptate înregistrată timp de un deceniu. Mortalitatea evitabilă este considerată un indicator al eficacității politicilor de sănătate publică și de prevenire, în timp ce mortalitatea prin cauze tratabile este considerată un indicator al eficacității sistemului de sănătate. În 2020 au fost înregistrate 358 de decese evitabile la 100 000 de locuitori, număr aproape dublu față de media UE (180 la 100 000 de locuitori).

Afecțiunile oncologice, alături de cele cardiovasculare, reprezintă principala cauză a mortalității, în țara noastră, cu o medie peste cea a Uniunii Europene. 15% dintre decesele cauzate de bolile cardiace ischemice și 11% din cele cauzate de cancerul pulmonar la nivelul anului 2020 puteau fi evitate prin prevenție, mai arată raportul.

Pe o piață în care sistemul public de sănătate este încă deficitar și orientat mai degrabă înspre tratamente, decât prevenție, abonamentele medicale acordate de companii în pachetele extrasalariale reprezintă o soluție practică, ce asigură accesul la servicii de sănătate de monitorizare timpurie a sănătății, la standarde occidentale.

În prezent, piața abonamentelor medicale din România numără peste 2 milioane de beneficiari, angajați atât în corporații de mari dimensiuni, dar și în IMM-uri. Doar în rețeaua MedLife, liderul pieței locale de medicină privată, sunt înregistrați peste 800.000 de abonați.

Deși pe zona abonamentelor individuale piața trebuie încă educată pentru a înțelege importanța unui astfel de serviciu, în rândul abonamentelor corporate interesul e în creștere, un astfel de beneficiu extrasalarial având puterea de a face diferența între un angajator și altul. Și asta pentru că îngrijorările legate de costurile în creștere și presiunea asupra bugetelor sunt tot mai prezente în rândul angajaților, care iau în calcul orice avantaj ce se poate traduce într-un sprijin financiar concret.

Există numeroase versiuni de abonamente, care se pot personaliza în funcție de nevoile specifice ale unei comapanii, acestea incluzând, în general, acces gratuit sau cu discount la consultații, analize și investigații imagistice, de la ecografii la radiografii, RMN-uri sau CT-uri. 

Prevenția, facilitată de abonamentele medicale

Principalul obiectiv al abonamentelor medicale este facilitarea serviciilor de prevenție medicală.  O monitorizare periodică, realizată prin intermediul analizelor și investigațiilor anuale, nu doar că are o contribuție importantă la menținerea unei stări de sănătate optime, deoarece poate contribui la stabilirea timpurie a unui diagnostic corect și la alegerea unui plan de tratament adaptat nevoilor apărute.

O altă analiză, realizată de PwC la cererea MedLife în 2020, face o comparație între gradul de accesare a serviciilor medicale în rândul abonaților versus al persoanelor care nu dețin un abonament. Datele înregistrate indică faptul că abonamentele oferă un interes crescut pentru serviciile de prevenție, încurajând pacienții să le acceseze într-o proporție mai mare și cu o frecvență mai ridicată. În rândul ecografiile mamare, de exemplu, abonații au efectuat de patru ori mai multe astfel de investigații decât pacienții neabonați, iar numărul mamografiilor realizate de abonați a fost de aproape două ori mai mare. Ambele investigații sunt esențiale în prevenția cancerului de sân, iar în România doar 9,2 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani au declarat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de sân în 2021-2022, în timp ce media UE a fost de 65,9 %, indică datele CE.

La fel, în cazul analizelor medicale, datele MedLife (valabile la nivelul anului 2019) arată că pe durata unui an, un abonat a făcut cu 40% mai multe analize decât un pacient care a accesat aceste servicii fără abonament. Diferențe au fost și în ceea ce privește numărul consultațiilor, de circa 2,5 ori mai mare în cazul abonaților versus al pacienților fără abonament, ori al investigațiilor CT, care au înregistrat, de asemenea, un număr dublu.

Impactul abonamentelor în rândul companiilor și al economiei naționale

În termeni financiari, cifrele sunt la fel de relevante. O analiză realizată la nivel european de Deloitte, „The future of health in 2040” („Viitorul sănătății în 2040”) arată că fiecare euro cheltuit pentru promovarea sănătății și prevenție a generat o rentabilitate de 14 euro pentru economie. Prevenția duce, de asemenea, și la o presiune mai mică asupra sistemului sanitar. Datele World Health Organization aratând că bolile cronice ca diabetul și afecțiunile cardiovasculare sunt asociate cu 70% din costurile de sănătate din UE.

Mai mult, același raport PwC realizat pentru MedLife în 2020 mai indică faptul că serviciile accesate de deținătorii de abonamente medicale private ar pune o presiune suplimentară de ~269 mil. RON pe bugetul CNAS, dacă aceste servicii ar fi prestate în sectorul public, însemnând ~18.5% din bugetul Casei.

Dacă toată populația activă ar putea beneficia de abonamente medicale private, numărul de zile de concediu medical ar putea fi reduse semnificativ, printr-o prevenție crescută și screening din timp, limitând apariția bolilor, dar mai ales limitând numărul de cazuri de boală cu complicații și zile de spitalizare. Având în vedere un cost mediu lunar de 47 RON, costul total pentru întreaga populație activă s-ar ridica la 4.7 mld. RON pe an.

În cazul unor companii mari, cu peste 3.000, respectiv 7.000 de angajați, la o medie de aproape 6.5 zile de concediu, pierderile pot ajunge la sume importante: 24.8 milioane de lei în primul caz, respectiv, 61.4 milioane pentru al doilea. În cazul unei firme mai mici, cu aproape 800 de angajați, costurile cu concediile medicale pot ajunge la 2.2 milioane de RON.

„Asistăm la o tranziție, de la grija pentru prevenție, către o abordare holistică a sănătății, iar interesul tot mai ridicat în mediul de business pentru acest capitol vine cu un dublu avantaj: oamenii din echipă își păstrează sănătatea și susțin performanța companiei. Dialogul constant cu partenerii, precum și dinamica pieței muncii, ne-au arătat nevoia de soluții integrate, all in one, prin care angajații să aibă acces cât mai facil la un univers întreg de opțiuni pentru sănătatea lor”, subliniază Mirela Dogaru, Director Comercial MedLife.

Surse:

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://health.ec.europa.eu/system/files/2024-01/2023_chp_ro_romanian.pdf

https://www2.deloitte.com/uk/en/insights/industry/health-care/future-of-healthcare-in-europe.html

https://www.ons.gov.uk/employmentandlabourmarket/peopleinwork/labourproductivity/articles/sicknessabsenceinthelabourmarket/2022

https://www.eubusinessnews.com/european-countries-with-the-most-successful-companies/

2022 Best Practices in Healthcare Survey – WTW (wtwco.com)