In Statele Unite, reducerea dobanzii este ca si facuta. Intrebarea este cu cat?

Decizia Comitetului de Politica Monetara al Rezervelor Federale (FED), banca centrala a Statelor Unite, care s-a reunit ieri, era asteptata cu maxim interes de analistii si investitorii de pe pietele financiare mondiale.

Toata lumea preconiza ca rata de referinta a dobanzii va fi redusa, pentru a stopa declinul clar al economiei americane, singura problema fiind dimensiunea acestei diminuari.

Marea majoritate a analistilor estimau o reducere cu 0,5%, in timp ce investitorii isi doreau o micsorare cu cel putin 0,75%.

Diminuarea ratei de referinta a dobanzii va declansa reducerea costului creditului in toate sectoarele economice, ceea ce va impulsiona cererea de produse.

Cheltuielile de consum destinate achizitionarii de case, automobile si alte bunuri de folosinta indelungata, precum si investitiile in domeniul tehnologic se vor majora, ridicand ritmul de crestere al economiei americane. Rata de crestere economica, in ultimul trimestru al anului trecut, s-a cifrat la 1,1%, cea mai redusa valoare semnalata in ultimii 5 ani si jumatate.

Investitorii sperau ca, in sedinta de ieri, Alan Greenspan, presedintele Rezervelor Federale, sa diminueze dobanzile cu 75 de puncte de baza, ceea ce ar reprezenta cea mai mare modificare semnalata in perioada de 13 ani in care Greenspan s-a aflat in fruntea bancii centrale. Sub conducerea acestuia, FED si-a facut un obicei din realizarea unor schimbari de doar 0,25%.

Actiunile americane au cazut puternic in ultimele saptamani, in ciuda reducerilor de dobanda din ianuarie (cand FED a diminuat rata de referinta cu 1% in doua etape).

Indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 900 de puncte, in ultima luna si jumatate (de la ultima decizie de micsorare a dobanzii), coborand cu 7,7% numai in cursul saptamanii trecute, cel mai important declin saptamanal inregistrat din octombrie 1999.

De asemenea, indicele compozit al pietei extrabursiere a cazut cu 21 de procente in acest an, consemnand 7 saptamani consecutive cu pierderi.

Analistii cred ca membrii Comitetului de Politica Monetara nu vor satisface insa cerintele investitorilor. “O reducere de 0,75% ar sugera ca politica FED este elaborata in functie de graficul Nasdaq.

O diminuare cu doar 0,5% va sublinia faptul ca statisticile economice primeaza” a declarat Jim Bianco, presedintele firmei de consultanta Bianco Research din Barrington, Illinois.

Recentele informatii privind evolutia economica a Statelor Unite evidentiaza ca diriguitorii politicii monetare nu au nici un motiv de panica.

Increderea consumatorilor nu mai scade, productia de otel este in crestere, vanzarile de autovehicule nu sunt atat de mici precum se temeau analistii, in timp ce constructiile si vanzarile de imobile noi s-au majorat.

Cresterea este “usor pozitiva, iar FED se concentreaza asupra economiei reale” a afirmat David Jones, economist-sef la Aubrey Lanston & Co. din Mew York.

In recentele comentarii, oficialii bancii centrale au subliniat ca vor face ceea ce este necesar, dar nu au dat nici un detaliu in legatura cu deciziile care vor fi luate.

“Exista unele semne privind intarirea economiei, dar sunt si semnale care sugereaza ca riscurile nu au fost inca indepartate”, a afirmat saptamana trecuta Roger Ferguson, vicepresedinte al FED.

“Trebuie sa fim foarte atenti cu ceea ce declaram, pentru ca nu dorim sa influentam piata prin afirmatiile noastre” a adaugat acesta.

Cu toate semnele bune, se pare ca nu toata economia are o evolutie pozitiva, mai ales sectorul productiv. Productia industriala a scazut pentru a cincea luna consecutiva in februarie, cea mai lunga serie de diminuari consemnata din timpul recesiunii din 1990-1991.

De aceea, economistii si investitorii contau pe Greenspan si colegii sai pentru reducerea dobanzilor. Daca FED decidea reducerea cu 0,75%, rata de referinta ar fi atins nivelul din 29 iunie 1999, cand banca centrala a declansat o serie de 6 majorari, destinate impiedicarii supraincalzirii economiei si mentinerii ratei inflatiei. In mai putin de trei luni, FED va sterge actiunile stabilite in decursul unui an.

Caderea burselor poate fi cauza slabiciunilor din economie, afirma David Wyss, economist-sef la Standard & Poor’s, care preconiza o reducere cu 0,75%, avand in vedere ca mai mult de jumatate din familiile americane au portofolii de actiuni.

Treaba lui Greenspan “nu este sa salveze piata de capital, ci sa salveze economia de efectele slabiciunilor de pe piata bursiera” a conchis Wyss.