In Uniunea Europeana secretul bancar nu mai e un secret

Dupa dezbateri care au durat mai bine de 13 ani, ministrii europeni de Finante au ajuns marti la un acord privind impozitarea unitara a veniturilor obtinute de cetatenii Uniunii Europene din economiile depuse in afara tarii de origine, in cadrul eforturilor privind combaterea evaziunii fiscale si renuntarea la secretul bancar. Totusi, compromisul la care au ajuns ministrii europeni ofera un statut preferential Austriei, Belgiei si Luxemburgului deoarece permite acestor tari sa mentina confidentialitatea operatiunilor bancare pentru inca sase ani.
Frits Bolkestein, Comisarul european pentru piata interna, a precizat ca noul regulament va crea un mediu fiscal in care fiecare cetatean al UE va plati un impozit echitabil pentru conturile bancare din afara tarii.
Un numar de 12 state europene au fost de acord sa ofere informatii privind economiile de miliarde de euro pe care cetatenii lor le detin peste hotare. Pe baza acestor date, veniturile obtinute din aceste conturi vor fi impozitate in tarile de origine. Analistii au aratat ca aceasta masura inseamna, practic, renuntarea la secretul bancar.
Statele din UE s-au opus, in repetate randuri, unui astfel de proiect, exprimandu-si temerea ca decizia de a impozita veniturile cetatenilor straini afecteaza sistemul bancar intern, in favoarea centrelor financiare rivale din afara Uniunii.
Acordul de saptamana aceasta prevede respectarea secretului bancar numai pana cand celelalte centre financiare importante din afara Uniunii Europene, Elvetia, Statele Unite, Monaco, Andora, Liechtenstein si San Marino, vor fi de acord sa furnizeze autoritatilor de la Bruxelles informatii de acest tip.
In schimbul compromisului mentionat, autoritatile din Luxemburg, Austria si Belgia vor aplica impozite de pana la 35% asupra veniturilor obtinute de clientii straini ai bancilor autohtone. Anul viitor impozitul  va fi de 15%, urmand sa fie majorat la 20%, peste trei ani si la 35%, in 2010. Veniturile obtinute din colectarea acestor impozite vor fi impartite cu restul statelor UE.
“Suntem foarte multumiti de aceasta decizie. Proiectul va ingadui Europei sa inlature o nedreptate fundamentala. Nu vreau sa spun ca Luxemburg, Austria si Belgia nu sunt centre bancare importante. Sunt, dar nu ar trebui sa isi pastreze acest renume numai pentru ca aici li se permite cetatenilor straini sa se faca vinovati de evaziune fiscala in alta tara”, a aratat Hans Eichel, ministrul german al Finantelor.
Datele oficiale pentru mijlocul anului 2000 arata ca cetatenii si firmele germane detin peste hotare economii de aproape 960 de miliarde de euro, cifra care exclude investitiile directe si creditele comerciale.
Institutiile bancare din Elvetia, care administreaza fonduri de aproximativ 3.000 miliarde de dolari, insista asupra pastrarii secretului bancar. Mai mult, ele ameninta ca vor obliga autoritatile sa organizeze un referendum national, in cazul in care dreptul la confidentialitate al clientilor lor ar fi pus in pericol.
Presiunile exercitate de Uniunea Europeana s-au intensificat, insa, ceea ce a determinat bancile elvetiene sa fie de acord cu perceperea unei taxe similare cu cele prevazute pentru institutiile din Luxemburg, Austria si Belgia.
Autoritatile si-au exprimat speranta ca vor beneficia de colaborarea celorlalte centre financiare importante din afara Uniunii.
Bancile din Statele Unite furnizeaza, deja informatii privind conturile cetatenilor europeni, la cererea autoritatilor din tarile de origine.