Incepe Conclavul pentru alegerea unui nou Papa

Cardinalii electori se reunesc astazi la Vatican, pentru a-l alege pe viitorul Suveran Pontif, printr-un proces complex, marcat de mai multe evenimente importante.

Potrivit Constitutiei Apostolice Universi Domenici Gregis (Pastor al intregii turme a Domnului), promulgata de Papa Ioan Paul al II-lea in 1996, la Conclav participa doar cardinalii cu varste de pana la 80 de ani, ceilalti – care au depasit 80 de ani – putand participa la reuniunile ce preced Conclavului, numite Congregatii.

Conclavul incepe astazi, la ora 10.00, ora Romei, cu o Sfanta Liturghie intitulata Pro Eligendo Romano Pontifice (Pentru alegerea Pontifului Roman), la care participa cei 115 cardinali electori.

La ora 16.30, cardinalii intra, in procesiune, in Capela Sixtina. Ajunsi aici, ei invoca Duhul Sfant si jura, cu mana pe Biblie, sa respecte normele Constitutiei Apostolice Universi Domenici Gregis si sa pastreze cu desavarsire secretul privind alegerile.

Alegerile se desfasoara exclusiv prin scrutin secret, viitorul papa trebuind sa aiba doua treimi din voturi, adica 77 de voturi din totalul de 115.

In prima zi a Conclavului va avea loc un singur tur de scrutin, iar in zilele urmatoare cate patru (doua scrutine dimineata si doua seara). Buletinele de vot folosite se ard, de doua ori pe zi (dupa scrutinele de dimineata si dupa cele de seara), producand asa-numitul fum negru, in cazul in care rezultatul scrutinului nu a fost pozitiv si nu a fost ales un Papa.

Daca timp de 11 zile nici unul dintre cardinali nu a obtinut doua treimi din voturi, cardinalii pot decide sa-l aleaga pe Papa cu o majoritate absoluta (jumatate plus unu din voturi).

Vaticanul si-a luat toate masurile de precautie impotriva dispozitivelor de interceptare, inainte de deschiderea dezbaterilor Conclavului. Fortele de securitate au desfasurat operatiuni repetate de “curatare” la Vatican.

Potrivit ultimelor informatii, se estimeaza ca Vaticanul ar putea folosi dispozitive de bruiaj, ferestrele vor fi securizate si izolate fonic.

Aproximativ 20 de cardinali au sansa sa devina succesori ai lui Ioan Paul al II-lea, dar nici unul nu se detaseaza clar.

Sunt multe raspunsuri de dat, de pilda daca viitorul Papa ar trebui sa fie italian, european, latino-american sau asiatic, tanar sau mai putin tanar, conservator sau reformist, personalitate carismatica sau un bun administrator.

Daca opteaza pentru o intoarcere la traditia italiana, cea a unei diplomatii flexibile si discrete, si pentru o gestionare mai putin autoritara a guvernarii centrale a Bisericii, prelatii italieni – Dionigi Tettamanzi, arhiepiscop de Milano, Angelo Scola, patriarhul Venetiei, si chiar reprezentantul Curiei, Giovanni Battista Re, vor avea toate sansele.

Italia numara doar 20 de cardinali electori, dar poate conta pe toti cei care cred ca Biserica are nevoie de o pauza de gandire.

Tettamanzi, 71 de ani, este considerat un liberal, un teolog stralucit apropiat Papei Ioan Paul al II-lea. Contracandidatul sau este varful de lance al conservatorilor, cardinalul patriarh de Venetia, Angelo Scola, 63 de ani. El este un apropiat al influentelor miscari catolice Opus Dei si Comuniune si Eliberare.

Fostul secretar de stat Angelo Sodano, 77 de ani, intra in cursa, de asemenea, din partea conservatorilor. Dar, daca poate conta pe sustinere in America Latina, are handicapul de a fi un om al aparatului de la Vatican, o figura mai mult politica decat un ghid spiritual. El si-a facut destui dusmani in timpul lungului pontificat al lui Ioan Paul al II-lea.

Liderul “reformatorilor”, iezuitul Carlo Maria Martini, 78 de ani, este mereu citat ca unul dintre posibilii succesori ai Papei, dar ar trebui sa conteze prea mult pe dusmani pentru a spera sa fie ales.

Unul dintre adversarii sai este cardinalul Camillo Ruini, 74 de ani, seful Bisericii Catolice italiene. Ultraconservator, el este considerat unul dintre “marii electori”, care are putere de decizie in alegerea Papei. Dupa cum se vede, intre italieni sunt multi pretendenti, iar asta ar putea sa le slabeasca pozitia. Asadar, chiar daca alegerea unui european neitalian pare mai putin probabila, ipoteza nu este exclusa in totalitate.

In acest caz, lumea germanofona ar fi bine plasata, avand doi candidati cu pondere, chiar daca foarte diferiti: austerul gardian al doctrinei, teologul german Joseph Ratzinger, 77 de ani, si arhiepiscopul de Viena, Christoph Schonborn, 60 de ani. Saptamana trecuta, Ratzinger adunase, potrivit presei italiene aproape 50 de optiuni. Dar lui i se opun cardinalii americani si germani, care il considera prea conservator. Cardinalii germani nu au uitat opozitia lui Ratzinger fata de rolul laicilor in parohiile fara preoti, nici refuzul sau repetat de a solutiona problema persoanelor divortate si recasatorite, care nu pot primi euharistia.

In ceea ce il priveste pe Schonborn, el este un teolog stralucit, vorbeste sase limbi straine, are studii de psihologie si teologie si este un foarte bun orator. The Wall Street Journal Europe estimeaza ca, el ar putea profita de optiunile impartite in privinta unui cardinal italian si, daca apele nu se limpezesc, el are cele mai mari sanse sa fie ales. Ar fi o solutie de compromis intre conservatori si liberali, dar varsta sa ii face un deserviciu, pentru ca nu putini sunt aceia care doresc un pontificat de scurta durata, dupa cei 26 de ani de pontificat al lui Ioan Paul al II-lea. Dintre europeni mai sunt citati cu sanse de a fi alesi cardinalul belgian Godfried Danneels, 71 de ani, care

si-a castigat reputatia de om invatat si foarte deschis. Conclavul suscita multe sperante si in America Latina, continent care numara 21 de cardinali electori. Ei insa sunt mult prea divizati si au candidati la succesiunea Papei in ambele tabere, cea liberala si cea conservatoare.

Considerat un “reformator”, Oscar Andres Rodriguez Maradiaga, 63 de ani, din Honduras, este cel mai mediatizat. El vorbeste sase limbi si are un evantai surprinzator de competente: pianist si compozitor, teolog filosof si matematician.

In aripa reformatoare sunt citati, de asemenea, dar cu mai putine sanse, cardinalul argentinian Jorge Mario Bergolio, 69 de ani, si cardinalul brazilian Claudio Hummes, 71 de ani.

Tabara conservatoare a Americii Latine il are drept favorit pe columbianul Dario Castrillon Hoyos, 76 de ani, si ca outsideri pe columbianul Alfonso Lopez Trujillo, 70 de ani, chilianul Jorge Arturo Medina, 78 de ani, si, de putin timp, pe cardinalul cubanez Jaime Lucas Ortega y Alamino, 69 de ani, considerat un moderat.

Continentul african este si el in carti. Il are pe nigerianul Francis Arinze, 76 de ani, dar se estimeaza ca sansele sale sunt reduse pentru ca biserica nu este pregatita sa aleaga un papa de culoare.

India are si ea doi candidati: cardinalul de Bombay, Ivan Dias, 69 de ani, si cardinalul de Ranchi, Placidus Telesphore Toppo, 65 de ani, dar sansele lor sunt mici. iulian.anghel@zf.ro