Inceput de an sumbru pentru PSD

Autosuspendarea din functie a presedintelui executiv al PSD, Adrian Nastase, a bulversat ieri atmosfera din sediul central al partidului din Kisselef 10, Bucuresti.

Dupa anuntul facut de Nastase, o alta figura importanta, Dan Ioan Popescu – fost ministru al economiei si lider al filialei Bucuresti a PSD -, a anuntat ca intentioneaza sa urmeze gestul lui Nastase, dupa ce un organism de pe langa Curtea Suprema a stabilit ca el nu poate sa-si justifice o parte a averii.

Ambele “autosuspendari”, una devenita fapta, alta promisa, au legatura cu averea celor doi demnitari, fata de care sunt incepute proceduri judiciare de verificare – in cazul lui Popescu judecatorii dispunand chiar sechestru asigurator pe o parte a averii sale.

Despre aceasta, comisia speciala de verificare a averilor demnitarilor, de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a spus ieri ca nu poate fi justificata.

Departamentul National Anticoruptie (DNA) efectueaza cercetari privind modul in care Nastase a cumparat un teren in cartierul Primaverii, pe strada Zambaccian – este vorba despre un dosar redeschis – insa este asteptat ca acea comisie speciala de pe langa ICCJ sa verifice intreaga avere a demnitarului, asa cum s-a intamplat in cazul lui Dan Ioan Popescu.

Comisia a decis ca Popescu nu poate sa justifice o buna parte a averii sale dobandita intre 2000 si 2004 – 46 de miliarde de lei vechi (1,15 milioane de euro) -, iar cazul va merge in instanta. In ceea ce in priveste pe Adrian Nastase, el nu s-a prezentat ieri la DNA, afirmand ca nu a fost citat in scris. La Parchet a mers avocatul sau.

Procurorii cred ca achizitionarea terenului din Zambaccian, de la fostul deputat Gabriel Bivolaru (ulterior condamnat pentru fapte de coruptie) s-a facut folosindu-se o parte dintre banii unei matusi, Tamara Cernasov, care anul trecut a lasat familiei Nastase o mostenire de aproape un milion de euro. Procurorii incearca sa stabileasca daca s-a comis vreo ilegalitate in aceasta tranzactie. Nastase s-a autosuspendat ieri din functia de presedinte executiv al PSD, dupa ce saptamana trecuta afirmase ca nu va face acest gest. El ramane insa in functia de presedinte al Camerei Deputatilor, iar potrivit unor surse din partid Nastase a admis sa faca acest gest cu conditia sa fie sustinut in continuare la sefia acestei Camere legislative. Dupa ce a pastrat distanta fata de aceasta afacere, partidele de la putere au reactionat ieri. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a cerut demisia lui Nastase din fruntea Camerei.

Reactia PSD nu s-a lasat asteptata cerand, prin vocea lui Mircea Geoana, suspendarea primului-ministru, Calin Popescu-Tariceanu, din toate functiile politice detinute. Potrivit lui Geoana, declaratia de avere a premierului si explicatiile referitoare la provenienta conturilor acumulate sunt cel putin la fel de grave ca si in cazul lui Adrian Nastase.

Anuntul lui Nastase privind renuntarea temporara la functia de presedinte executiv al PSD a fost insotit si de reprosuri la adresa colegilor sai din conducere, carora Nastase le-a spus ca l-au lasat singur in fata acuzatorilor sai. El crede ca serviciile secrete si oamenii din anturajul presedintelui Traian Basescu sunt la originea acuzatiilor impotriva sa.

Situatia lui Dan Ioan Popescu este clara doar din punctul de vedere al Comisiei de control al averilor demnitarilor de pe panga ICCJ. Verificarile in cazul averii lui Popescu au inceput in urma unei solicitari a procurorului general Ilie Botos, la sesizarea unei organizatii neguvernamentale. Insa comisia de pe langa ICCJ nu stabileste vinovatii penale, iar potrivit Legii privind controlul averii demnitarilor (115/1996) dosarul merge la Curtea de Apel unde se judeca fondul, urmand ca un eventual recurs sa se petreaca din nou la Inalta Curte. Popescu a anuntat ieri ca a facut recurs impotriva deciziei Comisiei ICCJ, insa potrivit legii recursul nu poate fi admis decat o data cu judecarea fondului la Curtea de Apel.

Presedintelui Comisiei juridice din Senat, Peter Eckstein-Kovacs, a spus ieri pentru ZF ca este posibil ca Inalta Curte sa admita o petitie a lui Popescu care sa fie discutata de un complet de noua judecatori, insa cazul tot va ajunge la Curtea de Apel.

Ce va face Curtea de Apel este sa verifice legalitatea deciziei Comisiei – asadar o poate desfiinta sau o poate accepta, dar de remarcat este faptul nu pot interveni aici consecinte penale. In acest stadiu, in cazul in care hotararea Curtii de Apel spune ca decizia de ieri a Comisiei de verificare a averilor este corecta, Popescu o poate ataca cu recurs la ICCJ. Daca decizia ca o parte a averii nu poate fi justificata ramane definitiva, Popescu pierde acea parte care va fi venit la stat, dupa vanzare. In acest caz, mai intervine insa o penalitate. Popescu isi va pierde mandatul de deputat, potrivit Legii 115/2006. Eventuale urmari penale pot interveni numai daca in cursul procesului va reiesi ca s-au comis fapte penale, iar in acest caz cauza se intoarce la Parchet, care va intocmi rechizitoriul.