Incercari de deblocare a activitatii CNSAS

Presedintele Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS), Gheorghe Onisoru, a facut apel la reprezentantii PSD in cadrul acestei institutii, Florin Chiritescu si Aurel Pricu, sa revina la sedinte.
La randul sau, copresedintele Aliantei D.A., Traian Basescu, a facut apel la Mircea Dinescu si la Andrei Plesu sa renunte la demisiile pe care si le-au prezentat saptamana trecuta si sa participe la sedintele CNSAS. Cei doi demisionari au fost propusi in acest consiliu de catre PD.
Demisia lui Andrei Plesu si a lui Mircea Dinescu, numiti in cadrul conducerii CNSAS de catre PD, a restrans la sase numarul membrilor activi ai institutiei abilitate prin lege sa cerceteze apartenenta la securitate.
Trebuie precizat ca nu doar Plesu si Dinescu s-au retras din conducerea CNSAS, ci si unul dintre oamenii numiti de PSD in aceasta formula, Mihai Gheorghe. Acesta demisionase in urma cu cateva luni, din motive de sanatate.
Numarul oamenilor care se prezinta la sedintele Colegiului CNSAS este important, pentru ca in functie de asceasta coordonata este posibila sau nu cercetarea listelor cu aceia care au facut Politie Politica pe timpul regimului comunist. Concret, sedintele nu sunt valabile daca nu sunt prezenti opt dintre cei unsprezece membri pe care ii are, potrivit legii, conducerea institutiei. Or, de aici intervine problema. Reprezentantii PSD in colegiu, la numirea de catre Parlament, au fost trei, iar acestia au refuzat sa se mai prezinte la serviciu in urma cu un an si jumatate. Intre timp, s-a consemat retragerea de facto a unuia dintre ei, Mihai Gheorghe, deja amintit. In aceste conditii, mai ramasesera membri in Colegiu doar opt membri activi. Prin demisia lui Plesu si a lui Dinescu, raman doar sase, punct din care orice decizie devine inutila, de vreme ce nu este intrunit cvorumul de sedinta.
Reprezentantii PSD au luat decizia de a nu mai participa la sedinte in momentul in care CNSAS a cerut cercetarea prelatilor bisericilor din Romania si a decis publicarea numelor de ofiteri activi ai Securitatii, atatia cati au aparut in arhivele studiate pana in prezent. PSD a declarat public ca nu le poate cere celor trei sa participe la sedinte, pentru ca nu ar fi vorba despr membri ai partidului, ci doar despre persoane sustinute in aceasta institutie de catre partid.
Pe de alta parte, Gheorghe Onisoru, care a avut o poziie oscilanta in cadrul Consiliului, penduland intre cele doua tabere create in interiorul institutiei, cere Parlamenului sa ia act “in regim de urgenta” de demisia celor care au fost numiti aici la propunerea PD – Mircea Dinescu si Andrei Plesu. Din acest punct de vedere, lucrurile se pot precipita, in sensul unor discutii privind componenta noua a conducerii CNSAS, insa momentul nu este cel mai potrivit. Asta pentru ca CNSAS este institutia care ar trebui sa veriice pana la alegrile de la 28 noiembrie toate listele de candidati pe care le propun toate partidele care intra in cursa pentru alegerile parlamentare si prezidentiale. Exista riscul, in aceste conditii, ca aceasta institutie sa nu poata functiona sau sa fie macinata de dispute interne.
La alegerile trecute, CNSAS a cercetat doar o parte dintre candidatii propusi, nu pe toti, iar rezultatul final s-a dovedit nu tocmai incurajator pentru serviciile secrete. Astfel au existat cazuri de oameni care candidau pentru un fotoliu de parlamentar, ale caror dosare aparusera in presa ca fiind legate de activitatea de Politie Politica a Securitatii comuniste, dar la CNSAS sa nu ajunga astfel de informatii in privinta lor. Este cazul lui Adrian Vilau si al lui Virgil Magureanu. A mai aparut apoi si cazul Priboi, un deputat PSD, care a lucrat in Securitate vreme indelungata, dar al carui nume nu a fost furnizat de catre serviciile secrete ca fiind intre cele ale unor fosti tortionari. Ristea Priboi a fost retras de catre PSD din functia de presedinte al Comisiei de control al SIE.
Retragerea lui Plesu si a lui Dinescu din Consiliu are la origini tot o disputa politizata. Cei doi, impreuna cu Horia Roman Patapievici si Claudiu Secasiu (numiti in conducerea CNSAS la propunerea PNTCD) au fost de parere, in urma cercetarii unor dosare privind personaje din lumea culturii, ca liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a facut politie politica. Aklti patru membri, Gheorghe Onisoru (numit de PNL, dar in prezent fara sprijinul politic al formatiunii), Constantin Buchet (PRM) Ladislau Csendes (UDMR) si Viorel Nicolescu (PNTCD) au fost impotriva. Cum votul a fost egal, Onisoru a uzat de puterea presedintelui, inclinand balanta cu doua voturi. Intre timp, Nicolescu si-a pierdut sprijinul PNTCD.