Inclestarea pentru supravietuire in sectorul bancar

JP Morgan Private Bank, cea mai mare banca privata americana, intentioneaza sa detroneze celebrele banci elvetiene UBS si Credit Suisse din pozitia dominanta pe care o detin prin traditie in segmentul serviciilor bancare acordate miliardarilor de pe batranul continent.
JP Morgan Private Bank, care detine active provenite de la clienti privati in valoare de 211 miliarde dolari, crede ca multe dintre avantajele competitionale de care se bucura prin traditie bancile elvetiene, printre care legendarul secret bancar, isi pierd aura magica pe piata serviciilor financiare.

Asediul secretului bancar elvetian
“Am crezut intotdeauna ca sintagma “secret bancar” este o marca elvetiana, asa cum termenul “siguranta” este asociat de fiecare data cu Volvo, cand vine vorba de masini”, spune Maria Elena Lagomasino, presedinte si director executiv la JP Morgan Private Bank. Insa Lagomasino, o emigranta cubaneza care si-a inceput cariera la Chase Manhattan inainte de fuziunea bancii cu JP Morgan, crede ca “acum si alti jucatori pot face zile fripte bancilor elvetiene”, in competitia pentru cele mai grase conturi.
Lagomasino, care mai face parte din consiliile de administratie de la Coca-Cola si Avon, spune ca clientii bogati sunt “extrem de constienti” de importanta secretului bancar, care se indeparteaza de notiunea traditionala elvetiana. “Bancile elvetiene vor pierde cel mai important avantaj al lor”, deoarece trebuie sa faca fata presiunilor Comunitatii Europene si Statelor Unite de a dezvalui informatii referitoare la conturile clientilor in scopul prevenirii la nivel global a spalarii banilor si a finantarii gruparilor teroriste.
De asemenea o caracteristica importanta este accesibilitatea si contactul regulat dintre banca si clientii sai, mai ales in contextul dianmizarii accentuate a pietelor financiare internationale. Datorita masurilor conservatoare de pastrare a secretului bancar, “banii sunt mai putin activi in Elvetia decat ar fi in locuri precum New York, Londra sau Hong Kong”. Este din ce in ce mai important pentru clientii cu bani sa simta ca au in orice moment controlul asupra fondurilor proprii. “Ei nu pot sa vina o data pe an in Elvetia ca sa afle ca au pierdut 30% din bani. Este pur si simplu inacceptabil”, spune Lagomasino.

Bancile europene, in cautare de idei
Dupa doi ani de reduceri de costuri si concedierea a 100.000 de angajati, bancile europene se vad nevoite sa caute alte surse de crestere a veniturilor, in conditiile in care stagnarea economiei continua sa scada incasarile.
“Reducerea costurilor nu este o strategie in sine, trebuie sa cauti metode de a stimula veniturile din activitatea de baza (venituri care sunt mai putin expuse la fluctuatiile pietelor bursiere)”, spune Juergen Lanzer, care administreaza echivalentul a 22 miliarde de euro la WestAM. “Performanta slaba a economiei globale nu poate aduce nimic bun pentru banci”.
Credit Suisse, a doua banca elvetiana, a inregistrat castiguri de 483 milioane dolari in primele trei luni ale anului, aceasta fiind primul profit trimestrial obtinut in ultimul an, pe fondul concedierii a 9.350 de angajati. Analistii estimeaza ca banca va anunta o scadere cu 11% a veniturilor, o data cu raportarea rezultatelor financiare, in cursul zilei de azi.
Pentru a-si creste veniturile, bancile ar putea incerca sa-si extinda cota de piata in zone de activitate mai putin vulnerabile la evolutia fluctuanta a pietelor bursiere, cum sunt operatiunile de consumer banking. “Creditele de consum si operatiunile din sfera de private banking sunt zonele oportunitatilor actuale”, spune analistul Adrian Pilz.
La Deutsche Bank, creditele de consum au contribuit la profitul anului trecut intr-o mai mare masura decat activitatea de investitii, ajutand la redresarea bancii care in ultimii trei ani a concediat 3.000 de angajati si a inchis 700 de sucursale. In sectorul bancar german, cei care se axeaza pe consumer banking castiga sigur mai mult decat rivalii. Divizia germana a Citigroup, cel mai puternic grup financiar din lume, a avut cheltuieli de 410 euro pentru fiecare 1.000 de euro inregistrati la venituri, fata de cheltuielile de 788 de euro, considerabil mai mari, ale Deutsche Bank.
In Germania, cea mai mare economie a zonei euro, bancile cresc costul creditelor acordate companiilor, pentru a reflecta corespunzator asumarea riscului de credit si pentru a-si ameliora marjele in contextul in care rata de referinta a dobanzii europene este la nivelul minim din ultimii trei ani si jumatate, de 2,5%.

S-a dus si suprematia Goldman Sachs din energie
Morgan Stanley a eclipsat Goldman Sachs ajungand pe primul loc in consultanta acordata achizitiilor din domeniul energetic si al utilitatilor publice, de la colapsul gigantului energetic Enron, dezvoltandu-si activitatea bancara, in vreme ce rivalul sau facea concedieri. De la falimentul Enron, din decembrie 2001, care a zguduit sectorul energetic provocand declasarea ratingurilor de credit a 182 de companii de utilitati de catre agentia internationala de evaluare financiara Standard & Poor’s.
Pe atunci, Goldman Sachs era liderul tranzactiilor energetice, insa scandalul Enron a marcat inceputul sfarsitului acestei suprematii. Bancheri din top-managementul Goldman Sachs au demisionat pe rand, erodand imaginea si afacerile grupului, in vreme ce sectorul energetic devenea al doilea la nivelul economiei americane ca solicitari pentru consultanta pentru fuziuni si achizitii.
Divizia specializata pe tranzactii energetice a rivalului Morgan Stanley a reusit sa profite de criza declansata de Enron ajungand sa castige acum comisioane de 350 milioane dolari pentru tranzactiile de 89,2 miliarde dolari intermediate de la sfarsitul lui 2001. “Am reusit sa ne amelioram echipa in vreme ce competitorii nostri faceau concedirei si avem acum 15 senior bankers care si-au petrecut cea mai mare parte din cariera ocupandu-se de tranzactii in domeniul energiei si utilitatilor”, spune Jeff Holzschuh, seful operatiunilor din domeniul energetic de la Morgan Stanley.

HVB pune Norisbank pe taraba, la vanzare
HVB a scos la vanzare divizia de credite de consum Norisbank, in cadrul programului prin care incearca sa isi redreseze situatia financiara, tranzactia fiind evaluata la aproape 300 de milioane de euro, conform Financial Times.
Surse din cadrul industriei au sugerat ca printre bancile interesate se numara BNP Paribas si SociA©tA© GA©nA©rale (Franta), Postbank si Citibank (Germania), Banco Santander Central Hispano (Spania) si subsidiara Diba a grupului financiar olandez ING. O serie de analisti considera ca cei mai potriviti candiati sunt Postbank, Citibank si Diba, intrucat acestia sunt specializati pe segmentul serviciilor bancare destinate persoanelor fizice.
Postbank este o divizie a serviciului national german al postelor si lider pe piata acestor tipuri de servicii bancare, avand in evidenta aproape zece milioane de clienti. Chiar luna trecuta Wulf von Schimmelmann, presedintele Postbank, a declarat ca o eventuala vanzare a Norisbank ar putea trezi interesul institutiei pe care o conduce.
Norisbank este una dintre cele mai profitabile divizii HVB si furnizeaza servicii unui numar de 500.000 de clienti. Grupul bancar german a inregistrat pierderi ridicate, dupa ce a fost nevoit sa constituie provizioane de peste doua miliarde de euro aferente creditelor neperformante acordate. In acelasi timp, portofoliul sau de investitii a fost afectat de declinul bursier international.
Vanzarea diviziei de credite de consum reprezinta o etapa in  cadrul procesului de restructurare lansat la inceputul anului de directorul executiv Dieter Rampl. Printre masurile anticipate se numara vanzarea mai multor active din domenii de activitate mai putin importante, lansarea unei oferte publice pentru Bank Austria si reorganizarea operatiunilor internationale din sectorul imobiliar.

Commerzbank, la a treia pierdere trimestriala consecutiva
Commerzbank, a treia banca germana, va obtine pentru primele trei luni ale acestui an a treia pierdere trimestriala consecutiva, pe fondul scaderii veniturilor si a constituirii unor provizioane de restructurare. Analistii chestionati de Bloomberg estimeaza ca banca germana va inregistra o pierdere de 38 milioane euro, fata de profitul net de 72 milioane euro in aceeasi perioada a anului trecut. In primul trimestru provizioanele pentru acoperirea cheltuielilor cu concedierile vor ajunge probabil la 150 milioane euro. Directorul executiv al bancii, Klaus-Peter Mueller a anuntat ca va renunta la 7.400 de angajati, reprezentand circa 19% din totalul personalului de la Commerzbank, incercand sa reduca costurile pentru a face fata cresterii provizioanelor pentru acoperirea riscurilor si a caderii pietelor bursiere care au dus in 2002 la prima pierdre anuala din istoria bancii. Actiunile Commerzbank au pierdut 53% din valoarea de piata anul trecut. andreea.melinte@zf.ro