Îndrăgostiți de România/ de Ziarul de duminică

„De ce se îndrăgostesc străinii de România, ce-i motivează și ce experiențe au avut aici? se întreabă editorii. Mulți vin la studii, cu afaceri, din motive personale sau umanitare și, deși sunt convinși că vor rămâne doar un timp, la un moment dat își dau seama că nu mai vor să plece acasă. În pofida inconvenientelor și a obstacolelor întâlnite (de la infrastructură la fiscalitate, de la sistemul sanitar la cel educațional și multe altele), ei descoperă oportunități și frumuseți pe care nu le găsesc în țările natale. În Mai români decât românii?, străini celebri pentru realizările lor sau alții, mai puțin cunoscuți publicului larg, povestesc cum au ajuns în România și de ce nu mai vor să o părăsească. Veți descoperi poveștile unor oameni care, având lumea la picioare, au decis să se stabilească aici și veți afla cum ne privesc pe noi.”

„Propun o carte despre România scrisă de străini, pentru că îmi doresc o altă perspectivă – își începe și Sandra Pralong pledoaria. O țară trăiește prin oamenii ei și devine ceea ce aceștia gândesc și spun despre ea – «țara» rezultă din suma tuturor acțiunilor individuale. Vă place cum arată țara gândurilor și a vorbelor noastre, ce spun gesturile noastre despre ea ? Mie nu.

De ce se îndrăgostesc străinii de România și românii, nu ? Oare ce văd alții în noi – și în țara noastră –, iar noi nu știm să dibuim; care este «acel ceva» în fața căruia noi suntem orbi, dar pe care ceilalți îl percep și‑l apreciază ?

În esență, despre acest lucru simplu este cartea: despre motivele pentru a iubi România.”

Volumul cuprinde texte semnate de 45 de străini stabiliți în România, între care Raed Arafat, Steven van Groningen, Graham Perolls, Jakob Hausmann, Alison Mutler, Alexandre Eram, Alessandro Amato, Peter Hurley, Jean Valvis, Walid Abboud, Mbela Nzuzi, Wajiha Haris și mulți alții, prezentați în carte în ordinea stabilirii lor în România. 13 sunt femei, 32 – bărbați. Provin din 19 țări de pe cinci continente, majoritatea sunt europeni. 11 lucrează în mass-media și comunicare sau publicitate, 7 sunt antreprenori, 4 se ocupă de management, 6 sunt ONG-iști, alții lucrează în arhitectură, medicină, bănci, arheologie. Jumătate dintre ei vorbesc românește și tot jumătate s-au stabilit în România înainte de 1995, descoperind țara imediat după Revoluție, când au venit aici cu ajutoare.

Sandra Pralong –coordonator. Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România. Editura Polirom