Îndrăzniți! Dincolo de ușă începe Timpul!

Cu acest îndemn suntem invitați la Zilele Muzeului Țăranului Român, eveniment care se desfășoară anul acesta între 10 și 19 septembrie, la sediul instituției din Șoseaua Kiseleff nr. 3. MȚR se sărbătorește cu expoziții, târguri, filme, lansări de carte, muzici tradiționale si un festival al degustătorilor de film și artă culinară. Iată, în continuare, programul manifestărilor.

Timpul sărbătorii
Târgul meșterilor iconari
10-14 septembrie, între 10:00 și 18:00

Se întâmplă de ceva timp la Muzeul Țăranului Român, mai precis de vreo șase ani, ca în drumurile noastre obișnuite să dăm de timpul sărbătorii. Timp mic, îndurerat, dar și tămăduitor, Ziua Crucii înalță și curăță prin post roditor sufletele noastre vremelnice. Reper al sărbătorilor mari în lumea țărănească – fără cruce tot omul e pierdut – Înălțarea Sfintei Cruci recuperează fragmentar spațiul sacru și ne aduce aminte de puterea crucii.
Ce se întâmplă la muzeu de Ziua Crucii: se prăznuiește cu meșteri, iconari, cruceri și artiști. Praznicul ține 5 zile din 10 până în 14 septembrie, de la zece dimineața la șase seara, și e plin de semne. Cumpărăm sau ne bucurăm ochiul și inima cu troițe și cruci, icoane și izvoade, pristolnice și pecetare, miniaturi, îngeri țesuți, povești despre cruceri și atelierele lor. Pânzături, prescuri și oale de praznic, vin pentru pomenire. Postim cu dulcețuri, compoturi, pâinișoare, mere și nuci.
Nu vor lipsi nici atelierele de pictat icoane pe sticlă și pe lemn pentru copii cu meșteri iconari în fiecare zi de târg de la ora 11.00.

Timpul reculegerii
Expoziția “Cruci de piatră”
10-30 septembrie, la Sala Foaier, de marți până duminică, între 10:00 și 18:00

Ceea ce deosebește o cruce de piatră de una din lemn este rezistența în bătaia timpului. Cea de lemn putrezește în cele din urmă, vreme în care cea de piatră este șlefuită, adăugându-i-se ceea ce pietrarului nu-i stă în putere pentru a o înzestra: o frumusețe împlinită. Cu desenul sculptat, zgâriat sau doar pictat, apoi văruite pe de-a-ntregul ori năpădite de mușchi, lăstăriș sau uitare, ele încă mărturisesc acolo unde au fost ridicate, multe de mai bine de o sută de ani. Le veți întâlni mai cu seamă pe drumul vinului, care merge mână în mână cu cel al crucilor meșterite de pietrari pe înălțimile dealurilor Istrița, Tohani sau Ciortea, la învecinarea unor vechi cariere de piatră cu podgoriile, la răspântii, între vii sau în cimitire rarisime.
Vă invităm să aruncați o privire în această rezervație a pietrei unde meșteșugul este pe cale de dispariție, vizitând expoziția-atelier “Cruci de piatră” de la MȚR, Sala Foaier, în perioada 10-30 septembrie 2010, între orele 10-18.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 17:00, la Sala Foaier

Timpul urmei
“Cicatrice” – lansare de carte
10 septembrie, 17:00, la Sala Foaier

Purtăm cu toții stigmatul legăturii ancestrale: buricul. Cicatricea cicatricelor. Pecetea păcatului strămoșesc. Mă gândesc la Adam și Eva, ca la singurii oameni fără ombilic.
Există cicatrice care sluțesc, altele care conferă mister sau sperie. Impun. Multe dintre ele, dimpotrivă, produc complexe de inferioritate. Cicatricea este citită de ceilalți. Ea este dovada experienței limită, dintr-un anumit moment al vieții. De aceea, de multe ori este autoprovocată.
Cicatricea, excepția fizică, accidentul, născând nume: Chioru, Strâmbu, Șchiopu.
Urmărindu-ne pas cu pas întreaga viață. Devenind istorie. Ce sunt marile războaie, dacă nu cicatrice în evoluția omenirii?

Timpul descoperirii
Expoziția “Să aruncăm o privire – gucken wir mal”
Conversație textilă
10-19 septembrie, în expunerea permanentă, de marți până duminică, între 10:00 și 18:00

Utilizând într-un mod conceptual tehnici și materiale tradiționale pentru realizarea textilelor, cinci artiști români și germani – Victoria și Marian Zidaru, Senta Connert, Ulrike Kessl, Julia van Koolwijk – au creat o operă de artă contemporană. Pentru un dialog cu obiectele tradiționale, artiștii integrează opera lor în expoziția permanentă a Muzeului Țăranului Român. Unele dintre obiectele muzeului vor fi înlocuite cu operele artiștilor și vor putea fi găsite la etajul I, iar pe holul de la intrarea în Studioul Horia Bernea se va afla opera “Jumătate de nor” a artistei Ulrike Kessl.
Conceptul propune dezbateri despre diferențe și similitudini ale textilelor și artelor meșteșugărești, dar și despre continuitatea acestora, până în prezent.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 16:00, intrarea din Șoseaua Kiseleff

Timpul online
Lansarea turului virtual al expoziției permanente a MȚR
13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, ora 17:00

Expunerera Muzeului Țăranului Român a fost concepută dintru început ca o creație “pâlpâitoare”, cu clipe de strălucire, cu zone de penumbră, cu compoziții clare și afirmative, alături de altele care suscită întrebări sau sunt în căutarea sensului ascuns. În plus, prin felul în care obiectele expuse pot fi articulate, schimbate, îmbogățite sau recompuse, expoziția permanentă capătă șansa tinereții fără bătrânețe și incită mereu curiozitatea proaspătă a vizitatorilor.
Această respirație a discursului muzeologic – liberă și în același timp subtil controlată – conferă autenticitate, dar și riscul perisabilității; înnoirile, îmbogățirile și schimbările operate în ultimii 15 ani au crescut organic unele din altele, în așa fel încât e aproape imposibil de fixat în memoria vizitatorilor un moment sau o etapă anume. Ele trec și se pierd în mod natural în uitare.
De aceea, un tur virtual al expunerii de bază, care să fixeze măcar etapa actuală de nuanțare a discursului devine, în cazul Muzeului Țăranului Român, o necesitate stringentă, chiar în absența iminentelor operații de consolidare-restaurare viitoare.
Muzeul propune un tur deosebit de bogat, compus din multiple panorame pentru fiecare sală, întrețesut cu explicațiile bilingve română/engleză ale audioghidului și completat în punctele sale active, cu documente sonore și vizuale culese în cercetările de teren.
Un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, așa cum a fost gândită dintru început și expunerea.

Timpul în 35 de milimetri
Docu-cinemateca MȚR
13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 20:30

“Filon” (9’50) – regia Gabriel Hanganu (1995)
Filon este “curatorul” unei fabuloase colecții personale împrăștiate în sălile unui muzeu de istorie special, realizat pe principiile neaoșe ale pop-art-ului. Unul din indicatoarele adresate publicului atenționează: “Vizitatorule, te rog nu-ți diminua simpatia față de copiii din fotografii văzându-i îmbrăcați în « haine de epocă ». Ei sunt autorii colecției muzeale!”.

“Roiuri” (10’16) – regia Gabriel Hanganu (1996)
Metafora din titlul filmului este un pretext pentru o incursiune minimalistă în viața cotidiană a unei mănăstiri. “Roiuri” ocolește locurile comune exploatate în zecile de reportaje-tv despre mănăstiri și surprinde fragmente dintr-un cotidian ritualic altul decât cel religios: culesul mierii de albine, făcutul pâinii, primirea oaspeților în zi de sărbătoare, muncile agricole.

“O stradă oarecare din București” (18’20) – regia Ioana Popescu & Marius Caraman (1995)
În colaborare cu EHESS Paris (Școala de Înalte Studii în Științe Sociale), Muzeul Țăranului Român a desfășurat în anii 1996-97, un proiect de Antropologie urbană în București. Printre rezultatele cercetărilor de teren se numără și acest film realizat cu mijloacele tehnice minimale ale momentului, dar cu plăcerea nedisimulată a descoperirii unei lumi aparte, plasată în interiorul unui cartier cu multă personalitate din centrul orașului, mereu surprinzător, care este Bucureștiul.

“Grădina boierului Nasta” (26′) – regia Marius Caraman (2006)
Rare sunt cazurile în care demersuri științifice diferite să poată fi documentate prin cercetarea unui același subiect / obiect. Proiectul Colecții și colecționari s-a întâlnit cu proiectul Muzeul Boierului și cu cel intitulat Observatorul vizual, nici mai mult nici mai puțin decât în persoana lui Dan Nasta (colecționar, boier din toate punctele de vedere și totodată stăpân al unor comori demne de a fi împărtășite vizual unui public larg).

“Ceramica de Horezu acasă și la piață” (43′) – regia Bogdan Iancu & Cătălina Tesăr (2007)
Angoasa culturală a ultimilor ani legată de “pierderea tradițiilor” a fost contrabalansată de consumul fervent al produselor asociate cu aceste tradiții. Numărul târgurilor și al reportajelor-tv sau din presa scrisă dedicate “meșteșugurilor tradiționale” pare să crească pentru a alimenta un public din ce în ce mai vrăjit de produsele de artizanat. Filmul construiește, pe baza câtorva scurte portrete, un studiu de caz elocvent pentru transformările post-socialiste pe care le înregistrează artizanatul românesc la întâlnirea cu piața globală: ceramica de Horezu, unul dintre cel mai cunoscute brand-uri ale ceramicii autohtone.

Timpul privirii și al mirării
Expoziția “Construcții” contemporane norvegiene la București
15 septembrie – 17 octombrie, la Sala Irina Nicolau, de marți până duminică, între 10:00 și 18:00

Expoziția de artă și meșteșuguri contemporane norvegiene “Construcții” va fi deschisă la Muzeul Țăranului Român, sala Irina Nicolau, începând cu data de 15 septembrie. Organizată de Ambasada Regală a Norvegiei la București în colaborare cu Muzeul Țăranului Român, expoziția va fi deschisă în perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2010, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
Pornind de la conceptul de construcții, un termen larg uzitat, de la arhitectură, inginerie și geometrie, la muzică și limbaj, expoziția își propune să evidențieze legătura dintre procesul de creație și ideea care o generează. În același timp, se remarcă o fuziune indisolubilă între formă, tehnică, material și sensul pe care îl incumbă toate acestea.
Expoziția, semnată de 16 artiști norvegieni, oferă o interpretare contemporană a artei și a meșteșugurilor norvegiene. Cele 22 de lucrări expuse alcătuiesc o mare varietate de forme și expresii conceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate în tradiție, toate însă având ca punct de plecare un exercițiu al practicii meșteșugărești.
“Construcții” este o expoziție itinerantă. Ea a mai fost deschisă publicului din Spania, Irlanda, Rusia, Chile, Coreea și Islanda.
Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 15 septembrie, ora 18:30, la Sala Irina Nicolau

Timpul artizanilor
Expoziția “Furga Murga” – Frații Gavrilă – obiecte din piele
16-19 septembrie, la Sala Acvariu, de marți până duminică, între 10:00 și 18:00

Frații Corneliu și Silviu Gavrilă creează produse din piele lucrate într-o manieră personală folosind metode de lucru tradiționale și materiale de o foarte bună calitate. De asemenea, cei doi colaborează cu diverși artiști plastici, din domeniul picturii pe sticlă, ceramicii, sculpturii în lemn, prelucrării metalelor, realizând diferite obiecte precum: chimire, curele, opinci, tolbe, genți, cruciulițe, casete pentru podoabe, tocuri de ochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu ramă din piele.

Timpul sunetului și al bucuriei
Concert – grupurile Iza și Ardealul
16 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 19:00

Grupul Iza din Maramureș este un ansamblu cu totul special în România. El s-a construit în cursul ultimilor ani din țărani tineri, rude și prieteni, care și-au dorit să devină artiști de scenă dar care, în același timp, au refuzat deliberat să se conformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat în România (un model similar cu cel care a funcționat și funcționează încă în toate țările est-europene). Instrumentiștii sunt cu toții muzicieni populari profesioniști, angajați curent pentru petrecerile rurale și chiar urbane din Maramureș. Cântăreții și dansatorii sunt simpli țărani din diferite sate, legați între ei prin rudenie sau prietenie. Șeful și animatorul grupului este Ioan Pop, zongoraș și vocalist, țăran din Poienile Izei căsătorit în Hoteni. Colaboratorii săi – ceterașii Dumitru Hîrb, dobașul Ioan Petreuș și dansatorii și cântăreții Anuța Pop, Voichița Nemeș, Ioan Ilieș, Gheorghiță Tepei – îl sprijină cu toată convingerea.
Grupul Iza se străduiește să-și construiască spectacole fără să mutileze sau să “înfrumusețeze” muzica sau să-i răpească spontaneitatea, fără să recurgă la clișeele scenice consacrate, fără să uzeze de propriile sale stereotipii. El promovează muzica “clasică” a Maramureșului, melodiile vechi neștiute sau uitate, precum și învârtitele noi care sunt compatibile cu tradiția.

Grupul Ardealul din Gherla, condus de Emil Mihaiu
Emil Mihaiu este în clipa de față cel mai bun ceteraș al Transilvaniei centrale. Emil e originar dintr-un sat ardelenesc cu populație mixtă: Buza. A învățat să mânuiască vioara de la un consătean țigan, de la care a deprins totodată și muzicile locului. Mai târziu, ca instrumentist matur și cu reputație în continuă creștere, Emil s-a îmbogățit cu cântări noi, prinse de la alții sau create de el însuși. El este acum deținătorul unui repertoriu divers și de o neobișnuită extensie, pe care îl execută cu o virtuozitate și un rafinament ritmic fără egal.
În cursul unei singure petreceri – să spunem o nuntă, care în Transilvania e adeseori mixtă – Emil are prilejul să cânte, pe rând, românește, ungurește și țigănește. Tot atunci el execută orice i se cere sau crede că își doresc oamenii să audă, inclusiv acele muzici “amestecate”, amplificate sau acompaniate cu instrumente electronice pe care le detestă. Ca orice muzician care își câștigă onest pâinea, Emil Mihaiu își satisface, cu sau fără plăcere, angajații. Preferința sa personală se îndreaptă însă spre tradiționale, cele pe care le cântă în concerte – în special în cele pe care le susține în străinătate, întotdeauna împreună cu colegii și prietenii săi din grupul Ardealul.
Conștient de valoarea muzicii sale, Emil se îngrijește să o poarte spre posteritate. Până acum, el a realizat două discuri la mica editură Ethnophonie a Fundației Alexandru Tzigara Samurcaș; un al treilea împreună cu maestrul Sherban Lupu, la casa de discuri Electrecord; un al patrulea, care va apărea foarte curând la editura olandeză New Samarkand Records și un al cincilea, deja în curs de pregătire, la aceeași editură Ethnophonie. Discul Muzică țigănească din Transilvania/Gypsy Music from Transylvania, realizat împreună cu grupul Ardealul, a primit în anul 2004 două prețioase distincții internaționale.

Timpul aromelor
Festivalul degustătorilor de film și artă culinară, pentru bucureșteni
17-19 septembrie, între 10:00 și 18:00

Celor care nu au ajuns în portul cultural Cetate, Asociația Film România și Fundația pentru Poezie “Mircea Dinescu” vor programa în perioada 17-19 septembrie, la MȚR, Festivalul degustătorilor de film și artă culinară, pentru bucureșteni.
Vă așteptăm cu proiecții de filme din țările balcanice – o selecție din cele mai bune filme realizate în țările balcanice în ultimii ani, laureate la marile festivaluri internaționale. Proiecțiile vor avea loc seara, în aer liber, în curtea MȚR și la Clubul Țăranului. În aceeași perioadă, Mircea Dinescu va prezenta, spre degustare și vânzare, preparate culinare pregătite în bucătăria sa cu ingrediente naturale provenite din fermele proprii. Vizitatorii muzeului vor avea ocazia să deguste și să achiziționeze mai multe soiuri din Vinul lu’Dinescu.